MAATrosia montana gold corporation – o afacere evreiasca … on august 31, 2011 citez din articolul cine sunt miliardarii din spatele gabriel resources care baga bani in rosia montana: in spatele firmei canadiene gabriel resources, care detine peste 80% din actiunile rosia montana gold corporation, se regasesc nume mari din business-ul mondial, precum john paulson, beny steinmetz si thomas kaplan, care au investit sute de milioane de dolari in proiectul minier din apuseni, scrie mediafax. gabriel resources anunta la sfarsitul anului 2009 ca paulson & co. si electrum strategic holdings detin cate 18% din actiuni, urmate de newmont mining corp (sua), unul dintre cei mai mari producatori de aur din lume, si bsg capital markets, parte a beny steinmetz group (bsg), cu 9% din tiluri. bsg isi poate dubla numarul de actiuni detinute prin exercitarea, pana la sfarsitul acestui an, a unei optiuni care i-ar asigura lui steinmetz 16% din capitalul gabriel resources, diminuand in acelasi timp participatiile paulson & co., electrum si newmont la 17%, 17% si, respectiv, 14%. paulson & co. este fondul de hedging al cunoscutului miliardar american john paulson, iar electrum face parte din grupul de companii controlat de thomas kaplan, un investitor important in proiecte aurifere. practic, toti actionarii cunoscuti ai gabriel sunt mari investitori in aur si au facut o buna parte din avere prin astfel de afaceri. paulson a devenit miliardar in 2007, cand a facut, personal, 3,5 miliarde de dolari pariind impotriva creditelor ipotecare subprime. el a castigat anul trecut 5 miliarde de dolari mizand pe aur si a stabilit astfel un nou record pentru industria fondurilor de hedging. mai mult de o treime din activele administrate de paulson, de 36 miliarde de dolari, sunt conectate la industria aurului. paulson si-a inceput cariera la fondul de hedging odyssey partners si a devenit mai tarziu director la bear stearns, banca americana de investitii care a dat faliment in prima parte a anului 2008. a fondat paulson & co. in 1994 si este pe locul 39 in ultimul top forbes privind miliardarii lumii, cu o avere de 16 miliarde de dolari. paulson declara, la finele anului 2009, ca actiunile gabriel resources isi vor tripla valoarea dupa ce compania va primi toate avizele necesare exploatarii zacamantului aurifer din muntii apuseni. intre timp, valoarea actiunilor companiei a crescut de peste doua ori, de la 3,5 dolari canadieni la 6,7 dolari canadieni. beny steinmetz controleaza a doua avere din israel, estimata de forbes la 6 miliarde de dolari, mai mica doar decat cea a familiei lui sammy ofer, decedat in luna iunie. steinmetz a facut bani din diamante si aur si a vandut in 2010 grupului brazilian vale, pentru 2,5 miliarde de dolari, 51% din actiunile companiei sale din guinea, care se ocupa cu mineritul fierului. zacamintele preluate de vale sunt considerate printre cele mai mari rezerve de minereu de fier din lume. steinmetz mai are afaceri in imobiliare, inclusiv in romania, unde este implicat, in bucuresti, in proiectul rezidential west park din militari, prin intermediul firmei seven hills. forbes noteaza ca omul de afaceri nu a avut la fel de mult noroc in imobiliare precum in industria metalelor si pietrelor pretioase, viabilitatea companiilor sale scorpio si five mounts fiind pusa sub semnul intrebarii de auditori. americanul thomas kaplan, locul 736 in topul forbes cu o avere de 1,7 miliarde de dolari, este “un istoric cu educatie la oxford care s-a reprofilat in investitor” si pariaza masiv pe aur. a facut avere din gaze naturale, dupa ce a cumparat licente de exploatare in texas care au oferit accesul la zacaminte de 68 miliarde metri cubi. personajul kaplan apare in presa ca o surpriza, ca un profesor de istorie cu educatie aleasa care a reusit in lumea dura a afacerilor. forbes il descrie prin intrebari retorice: “de ce il urmeaza marile fonduri de hedging pe tom kaplan in investitii pe aur?”. natura interesului newmont la rosia montana este evidenta. compania, infiintata in urma cu mai bine de 90 de ani, este unul dintre cei mai mari producatori de aur din lume, cu afaceri de 9,5 miliarde de dolari in 2010. prezenta (sau absenta) miliardarului george soros in actionariatul newmont a starnit controverse in romania privind interesul sau pentru proiectul rosia montana. ca orice speculator si investitor, soros a fost intotdeauna cu ochii pe aur. pretul metalului a urcat de peste trei ori din 2007 in urma diverselor crize financiare si economice care au maturat lumea. in vara lui 2010, soros avea mai putin de 200.000 din actiunile newmont, cumparate in acelasi an si inregistrate drept “investitie noua”. potrivit presei internationale, soros a vandut in luna mai expunerea pe aur dupa ce declara, in ianuarie 2010, ca metalul pretios reprezinta “balonul speculativ suprem”. paulson si-a mentinut insa in trimestrul al doilea al acestui an investitiile in aur, hotarand sa nu urmeze exemplul lui soros. el declara, la inceputul lunii mai, la o televiziune din sua, ca pretul aurului se indreapta spre 4.000 de dolari pe uncie. in prezent, aurul se tranzactioneaza in banda 1.800-1.900 de dolari pe uncie. gabriel resources a fost fondata in 1997, compania fiind construita cu ajutorul omului de afaceri de origine romana frank timis, care s-a retras in 2003 pentru a se ocupa de alte afaceri. timis este implicat in numeroase afaceri in industria resurselor naturale, iar compania pe care o conduce, african minerals, exploateaza impreuna cu investitori chinezi unul dintre cele mai mari zacaminte de minereu de fier din africa. african minerals a vandut recent catre o companie din china 25% din actiunile proiectului respectiv pentru 1,5 miliarde dolari. gabriel resources mentiona la finele anului 2009 ca a investit in dezvoltarea proiectului rosia montana peste 350 milioane de dolari. compania noteaza, in cel mai recent raport financiar, ca avea la jumatatea acestui an lichiditati de 176,4 milioane de dolari. compania canadiana detine 80,23% din actiunile rosia montana gold corporation, restul capitalului fiind in proprietatea statului roman. zacamantul de la rosia montana are rezerve de peste 300 de tone de aur si 1.600 tone de argint. chestiunea rosia montana – traian basescu e ultima manevra ce dovedeste ca presedintele, politicienii ce-l sustin si militantii lor din presa sunt tradatori de neam si tara on august 29, 2011 cedarea avutiilor tarii unor interese straine neluand in calcul dezastrul ecologic ce va aduce pagube infinit mai mari decat valoarea aurului extras din exploatarea rosia montana, ne punem intrebarea fireasca: de ce statul roman, prin expertii pe care-i are si printr-o investitie de ordin strategic, nu exploateaza singur aceste zacaminte, intrand in posesia de 100% a aurului provenit din pamantul romaniei? de ce sa apelam la interese straine, ce nu vor avea nici mila de sistemul ecologic si nici buna-credinta in ceea ce priveste procentul, de doar 4%, ce-i revine statului roman din aurul extras. este clar vorba de exploatarea fara scupule a ultimelor bogatii ale acestei tari, prin contributia tradatoarea a presedintelui basescu, a pdl-ului si a unora care se cred ziaristi. se stie ca mare parte din rezerva de aur a romaniei este trimisa in anglia, la “siguranta”, asa ca mai ramasese de furat doar aurul din pamantul romanesc, asta ca sa fim lipsiti de orice valoare nationala. este clar ca facem parte dintr-un plan la nivel mondial, in care elitele isi asigura posesia totala asupra aurului si zacamintelor petroliere. pentru ca cine va detine aceste bogatii va da si legile dupa care se va conduce lumea in viitor. pe alt plan stim ca se lucreaza si la pierderea suveranitatii statelor, la care basescu a declarat ca va renunta in totalitate. minciunile lui traian basescu traian basescu a dezinformat in mod grav opinia publica interna si externa. deliberat. atunci cand s-a referit la alte exploatari de aur decat rosia montana si care ar apartine statului roman. si ar putea aduce mari cantitati din cel mai pretios metal in tezaurul bancii nationale. el s-a referit la societatea deva gold sa. aceasta este detinuta, in proporte de 80 la suta, de societatea deva gold ltd din barbados. deci basescu stia bine ca societatea nu apartine statului decat in proportie de 20 la suta. si cu atat mai putin romanilor. afacerea de la deva este pusculita de bani a unora. in niciun caz a statului roman. la o zi dupa discursul presedintelui traian basescu, care s-a pronuntat ferm in favoarea exploatarii de la rosia montana de catre firma canadiana gold corporation, moment in care a anuntat ca statul roman va mai exploata doua zacaminte, a venit si o confirmare oficiala in acest sens. ea ii apartine secretarului de stat alexandru patruti, presedintele agentiei de resurse minerale. acesta a vorbit despre zacamantul de la certej, spunand ca are peste 50 de tone de aur. nimeni nu stie cu exactitate de ce presedintele traian basescu a sustinut, si pe ascuns dar ulterior si pe fata, proiectul rosia montana, atat de mult contestat in tara si in strainatate. singura certitudine pe care o avem este ca basescu nu face nimic dezinteresat. si probabil ca exista un interes substantial si in ceea ce priveste viitoarea exploatare de la certej. ramificatiile pdl in barbados voi prezenta, in cele ce urmeaza, o serie de informatii care nu pot fi contestate de nimeni si care demonstreaza existenta, dincolo de enuntul prezidential de acum cateva zile, a unor legaturi intre aur si pd-l. care nu este deloc exclus sa se intinda pana in insula barbados. se stie, fara nici cel mai mic dubiu, ca gold corporation, care intentioneaza, cu sprijinul presedintelui traian basescu, sa treaca la exploatarea zacamintelor de la rosia montana, este o societate in proportie de 80 la suta canadiana, listata pe bursa de la toronto. listarea pe bursa presupune ca o serie de detalii, in mod obligatoriu, trebuie facute publice. asa am putut afla ca, din tot ceea ce urmeaza sa se exploateze acolo, doar opt tone de aur vor reveni romaniei. ei bine, si deva gold sa este construita printr-o schema asemanatoare. la fel, numai 20 la suta din societate este detinuta de agentia de resurse minerale. restul, nu. si deva gold este listata tot pe bursa din toronto. statul roman se va alege tot cu un procent de numai 4 la suta din aurul care urmeaza sa fie extras. de pe acum, insa, afacerea este extraordinar de profitabila pentru proprietarii majoritari. de ce? pentru ca, pe bursa de la toronto, desi nu a fost extras nici macar un gram de aur de la certej, valoarea actiunilor a crescut, in ultimele doua luni, de cinci ori. iar ca urmare a enuntului presedintelui traian basescu, efectul va fi o crestere si mai mare. cine sunt proprietarii celor 80 la suta din deva gold sa? asa cum consemnam de la bun inceput, este vorba de societatea deva gold ltd din barbados. la randul ei, aceasta societate din barbados este detinuta in proportie de 80 la suta de european goldfield ltd si, in proportie de 20 la suta, de niste anonimi. probabil romanii din barbados? european goldfield ltd apartine grupului aktor sa din atena, al carui proprietar, presedinte si director executiv este omul de afaceri grec dimitrios koutras. mergem mai departe, pentru a vedea care este adevarata semnificatie a acestei increngaturi actionariale si ce legatura exista intre societatea greceasca si pd-l. grupul grecesc aktor sa are mai multe societati, intre care ellaktor sa, condusa tot de proprietar. adica tot de dimitrios koutras. acest grup, pe vremea mandatului de ministru al transporturilor al lui radu berceanu, a incheiat un contract pentru constructia tronsonului de autostrada ploiesti-brasov. lucrarile nu au mai fost insa realizate pentru ca, in conformitate cu sursele noastre de la atena, partea romana, respectiv radu berceanu, a cerut un “comision” exorbitant. noi i-am spune spaga. ulterior, anca boagiu a anulat acest contract. ca sa se ajunga, insa, la semnarea unui contract atat de important, este clar ca au existat relatii stranse intre grupul aktor de la atena – care si el este listat pe bursa de la atena – si varfuri pd-l. daca nu cumva chiar pana la varful varfului, adica presedintele traian basescu, de vreme ce acesta nu numai ca sprijina proiectul rosia montana, dar promoveaza si proiectul in oglinda deva gold sa. partea stranie este ca, in timp ce actiunile grupului deva gold listate pe bursa de la toronto si care vizeaza exploatarea de la certej, de unde nu a fost extras inca nici macar un gram de aur, au crescut de cinci ori in ultimele doua luni, actiunile firmei mama, adica ale grupului aktor de la atena, s-au prabusit dramatic. conform datelor publice, capitalizarea societatii ellaktor a scazut de la 700 milioane euro la 170 milioane euro. adica tot de cinci ori si tot in doua luni. statul roman va pierde 96% din aurul exploatat de canadieni si greci se estimeaza, intr-adevar, de catre specialistii institutului geologic roman, ca in diferite campuri aurifere din aceasta tara se afla 1.500 de tone din acest metal extrem de pretios. la preturile de astazi, aceasta ar insemna circa 86 miliarde dolari. daca maine pretul aurului creste, va fi mai mult. daca maine scade, va fi mai putin. dar aceasta colosala suma de bani este, totusi, o minciuna. de ce? in primul rand, pentru ca aurul nu poate fi extras pocnind din degete. operatiunea are costuri foarte mari. deci o parte din cei 86 de miliarde ipotetici se intorc in pamant. in al doilea rand, trebuie spus ca exista doua modalitati de a se ajunge la exploatare. una este concesiunea, in schimbul unei redevente, ceea ce s-a intamplat in afacerea rosia montana si in cea de la certej, in baza unor contracte pe care presedintele nu le denunta ci, dimpotriva, le sustine. in ambele situatii, statul roman ar urma sa primeasca, daca nu va fi inselat si la acest capitol, doar cate 4 la suta din ceea ce canadienii si respectiv grecii vor extrage. daca si cand vor extrage. daca se va intampla, atunci beneficiul statului roman va fi de doar 8 tone de aur de la rosia montana si de doar 2 tone in cazul zacamantului de la certej. in schimbul schingiuirii, pe o mare suprafata, a muntilor apuseni. si asta admitand ca cianurile nu vor fi periculoase si nici nu vor fi distruse major siturile arheologice si localitatile vechi de sute de ani. jocul la bursa si comisionul lui basescu dincolo de controversatele teme vizand impactul ecologic, social si arheologic ale proiectului rosia montana, daca ne asezam, vorba presedintelui, cu picioarele intr-un lighean cu apa rece, vom descoperi cateva adevaruri simple. ele demonstreaza ca, in afacerea devenita scandal, numita rosia montana, exista interese infinit mai mari decat exploatarea propriu-zisa a unui important zacamant de aur de care dispune romania. actionarii principali ai societatii gold corporation fac profitabile speculatii pe bursa si castiga sume exorbitante atat de pe urma zvonurilor legate de declansarea, intr-o buna zi, a operatiilor de exploatare a zacamantului de aur – cand cotatiile cresc –, cat si atunci cand are loc o contraofensiva iar cotatiile scad. de aceea, unii dintre acesti actionari joaca la ambele capete. finanteaza cu sume uriase presa, pentru a le sustine demersurile, pd-l si, in mod individual, unii oameni politici, dintre care nu a lipsit niciodata, in ultimii ani, presedintele traian basescu dar finanteaza, atentie, si o serie intreaga de asa-numite organizatii ecologiste. care au misiunea de a contracara derularea proiectului. acesta este un joc de interese – dupa opinia mea, nelegitim – care are drept finalitate realizarea unor castiguri frumoase la bursa din toronto. de ce susține băsescu viitoarea exploatare de aur de la certej. posibile legături între pdl și firma deva gold ltd din barbados niels schnecker sustinea la antena 3 ca nici macar acel putin aur nu-i va reveni prin contract romaniei, ci doar niste bani. iar daca vrea aur, trebuie sa-l cumpere tribunalul cluj s-a pronuntat in favoarea rosia montana gold corporation tribunalul cluj a respins, vineri, cererea înaintată de centrul independent pentru dezvoltarea resurselor de mediu și asociația alburnus maior privind suspendarea a planul de urbanism general al comunei. totodată, judecătorii au respins și cererea de suspendare a celor două ong-uri legată de planul de urbanism zonal pentru zona de dezvoltare industrială roşia montană. totodată rmgc și consiliul local roșia montană au atacat cu recurs sentința din 24 mai 2011 a tribunalului alba de anulare a hcl 1/2009 privind pug și puz. conform legii, de la data declarării recursului până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acestuia, sentința tribunalului alba este suspendată. În consecință, în acest moment documentația pug și puz este în vigoare, perfect valabilă și aplicabilă, au explicat reprezentanții companiei roșia montană gold corporation (rmcg) . “ca urmare a câștigării proceselor din ultimele luni şi a reînceperii analizei raportului de evaluare a impactului asupra mediului, ne exprimăm încrederea că vom dovedi, dincolo de orice îndoială, faptul că proiectul roşia montană este viabil și solid, și a fost elaborat la cele mai înalte standarde internaţionale, astfel încât să devină un model de operaţiune minieră. atât din punct de vedere tehnic, cât şi din perspectiva dezvoltării comunităţii locale, ne propunem ca mina de la roşia montană să fie un model pe care orice proiect minier ulterior îl va urma”, declară dragoş tănase, director general al companiei rmgc. proiectul minier de la roșia montană aduce peste 4 miliarde de dolari în economia româniei, în mod nemijlocit, ceea ce va duce la o contribuţie totală potenţială la pib de 19 miliarde de dolari, incluzând efectele de multiplicare, conform estimărilor din 2010 ale specialiştilor britanici de la oxford policy management. comentariu saccsiv: valoarea rezervelor de aur de la roşia montană, la cotaţia din 18 decembrie 2009 de la bursa londoneză, este cuprinsă între 9,88- 11,85 miliarde de dolari. compania roşia montana gold corporation (rmgc) deţine licenţa de exploatare în acest perimetru şi îşi propune un proiect minier menit să scoată aurul de la roşia montană. cantitatea de aur de la roşia montană care va fi extrasă este estimată între 250 şi 300 de tone. companie a fost înfiinţată în anul 1997, în judeţul alba, în care acţionari sunt statul român, prin compania minieră minvest deva – cu 19,3 %, gabriel resources – cu 80% şi alţi acţionari minoritari – cu 0,7%. gabriel resources este o companie minieră cu sediul în canada şi listată la bursa din toronto, până în prezent investind în românia peste 350 de milioane de dolari prin roşia montană gold corporation pentru dezvoltarea proiectului minier roşia montană. traian băsescu declara in 2009 că este „un adept al extragerii acestor resurse”, adăugând că românia are nevoie de ele. ca atare nu trebuie sa ne mire decizia tribunalului cluj. proiectul exploatării auro-argintifere de la roşia montană este unul extrem de controversat, în primul rând din cauza implicaţiilor pe care le-ar putea avea asupra mediului utilizarea cianurii. totuşi, cât va câştiga statul din afacere? preţul aurului a urcat puternic în ultimii ani, ajungând de la circa 280 de dolari pe uncie în 2000 la peste 1.100 de dolari in 2009. asadar, zăcământul de la roşia montană ar valora circa 9,5 miliarde de dolari. pe de altă parte, cotaţiile sunt speculative şi nimeni nu poate garanta, de pildă, care va fi valoarea aurului peste 10 ani. la o cotaţie medie de 900 de dolari pe uncie luată în calcul de gabriel resources, statul va câştiga din proiect circa 4 miliarde de dolari, direct sau indirect, potrivit firmei canadiene. din această sumă, la bugetul de stat ar urma să intre – sub formă de dividende, redevenţe, taxe şi impozite – 1,8 miliarde de dolari. diferenţa de 2,2 miliarde dolari o reprezintă banii daţi pe salariile muncitorilor, cheltuielile cu furnizorii etc. exploatarea se va întinde pe 16 ani, aşadar beneficiile totale se ridică la 250 de milioane de dolari anual. dacă valoarea dividendelor ce urmează să le încaseze statul este incertă, redevenţele promise pentru cei 16 ani de exploatare ar fi de 299 de milioane de dolari. potrivit datelor de la agenţia naţională pentru resurse minerale (anrm), licenţa de exploatare a minereurilor auro-argintifere pentru perimetrul roşia montană, considerat a fi cel mai mare din europa, a fost acordată în 1999, prin negociere directă, companiei naţionale a cuprului, aurului şi fierului minvest sa (fostă regia autonomă a cuprului deva). În 2000, licenţa este transferată firmei roşia montană gold corporation (rmgc), în care 80% din acţiuni sunt deţinute de compania canadiană gabriel resources, înfiinţată de controversatul om de afaceri frank timiş. licenţa a fost acordată pentru 20 de ani, cu dreptul de prelungire pentru perioade succesive de câte cinci ani. aşadar, dacă statul controla iniţial afacerea, acum mai are doar 19,3% din proiect, acesta fiind pachetul de acţiuni deţinut de minvest deva la rmgc. metoda de procesare a minereului de aur propusa de rmgc este prin folosirea cianurilor -peste 200,000 de tone, pe timpul exploatarii. desi exista si alte metode, mai putin daunatoare mediului inconjurator, acestea sunt mult mai costisitoare si compania ar pierde din profit. suprafata acoperita de proiect este de 1.600 de hectare de teren, dintre care carierele de extractie ocupa peste 700 de hectare. pe alte 700 de ha ar urma sa fie amenajate iazuri de decantare, in care ar fi depozitate sterilele incarcate cu cianuri si metale grele rezultate din putina de procesare. realizarea exploatarii presupune stramutarea a 1000 de familii, 10 biserici si 12 cimitire, a centrului istoric, ca si descarcarea de sarcina arheologica -zona continand numeroase galerii romane si dacice, un mausoleu din secolul al ii-lea e.n. si alte vestigii nepretuite ale formarii si existentei poporului roman pe aceste meleaguri. in aprilie 2009, rmgc initiaza o campanie publicitara mamut, sperand in reluarea proiectului sub noua guvernare si dobandirea de simpatii in randul opiniei publice romanesti. momeala „celor 4 miliarde de dolari” investiti in romania intra sub acuzatia de publicitate mincinoasa. in vara lui 2009, cna ia decizia de reintrare in legalitate a reclamelor lui gabriel, respectiv ca spoturile publicitare sa isi continue difuzarea, cu conditia introducerii unei explicatii privind beneficiile reale care revin romaniei, de pe urma proiectului de la rosia montana. multi spun ca la rosia montana are un interes de afaceri george soros. in articolul george soros despre rosia montana (statement 11 februarie 2009), postat pe site-ul fundatia soros romania, influentul evreu ne spune ca: „numele meu a fost mentionat recent in legatura cu proiectul minier din rosia montana, romania. pentru a clarifica lucrurile, doresc sa declar urmatoarele: nu am niciun interes financiar in proiectul minier de exploatare a aurului de la rosia montana, nici prin firma gabriel resources si nici prin intermediul companiei newmont, si nici nu intentionez sa am vreun asemenea interes in viitor. precizez ca am purtat o conversatie cu joel bell, un reprezentant al companiei gabriel resources, in cursul careia l-am incurajat sa caute o solutie contructiva pentru rosia montana care sa vina in intampinarea solicitarilor legitime ale oponentilor proiectului minier. pe de alta parte nu am nicio opinie ferma asupra a ceea ce ar fi o solutie corecta si in niciun caz nu imi impun parerile personale asupra fundatiei soros romania, care are propriul consiliu director si actioneaza autonom. respect activitatea fundatiei de promovare a transparentei, bunei guvernari si sustinere a statului de drept.” dar din articolul cotidianul: rosia montana: speculatorii mondiali adulmeca prada, romanii arunca nada aflam ca: doi dintre cei mai iuti oameni de afaceri din sua, george soros si john paulson, au interese majore in dezvoltarea proiectului minei de aur de la rosia montana. noile autoritati de la bucuresti le dau motive de optimism. john paulson a intrat in gratiile lui soros john paulson a castigat, in 2007, trei miliarde de dolari pentru ca a fost printre putinii care au prevazut prabusirea pietei imobiliare din sua si au pariat pe asta. intr-o zi din ianuarie 2008, potrivit ,,wall street journal’’, a luat masa cu un alt mare „rechin financiar” al lumii, george soros, pentru a discuta despre sofisticatele instrumente financiare folosite de paulson in obtinerea titlului de cel mai bine platit broker din lume. pe cei doi ii mai lega insa ceva: detineau actiuni la compania canadiana gabriel resources, principalul investitor in proiectul rosia montana gold corporation din romania. paulson detinea direct, prin fondul sau de investitii „paulson&co”, iar soros prin firma newmont mining, la care este actionar. intr-adevar, din articolul newmont devine cel mai mare actionar la gabriel resources aflam ca: cea mai mare companie aurifera din lume, grupul american newmont mining corporation(nmc), si-a marit de la 10,8% pana la 18,5% participatia detinuta la firma canadiana gabriel resources, in urma unei tranzactii in valoare de 26 milioane dolari. newmont mining corporation devine, astfel, cel mai mare actionar la compania canadiana, ceilalti actionari fiind diferite fonduri mutuale canadiene si americane. comentariu saccsiv: sa presupunem ca george soros si-a vandut intre timp actiunile. conteaza prea putin. trebuie sa intelegem ca lumea afacerilor cu aur este strans legata de cea financiar bancara, iar acestea nu sunt deschise pentru toti. le stapanesc cu mana de fier un grupuscul de elite. la sfarsitul secolului 19 rothschild controlau peste jumatate din intreaga bogatie a planetei. dupa aceea a inceput sa bata prea tare la ochi si au inceput sa lucreze prin locotenenti: rockefeller, andrew carnegie, harriman, j. p. morgan etc. intre timp acei locotenenti au avut la randul lor sergenti, astfel incat numele elitelor nu mai apar mereu direct ca propietari. cine are insa rabdare sa scormoneasca in istoricul oricarei companii importante ii descopera … in concluzie, actuala guvernare nu face altceva decat sa continue ceea ce au facut si celelalte: parlamentul si guvernul romaniei, marionete ale papusarilor planetari o parte a pretului fotoliului prezidential? rosia montana … inchei amintind de articolul mitropolitul bartolomeu anania apără roşia montană (din 2007): Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului mediului, attila korodi, mitropolitul clujului bartolomeu anania ia apărarea roşiei montane. Înaltul ierarh precizează: “ roşia montană se află acum într-o fază fierbinte, de maximă tensiune între cei care cred că în românia totul poate fi cumpărat cu bani (inclusiv conştiinţele) şi cei care se luptă din răsputeri pentru apărarea unui foarte preţios patrimoniu istoric, cultural şi economic, precum şi a demnităţii noastre naţionale. (…) Îmi fac o datorie de conştiinţă în a vă ruga, domnule ministru, să depuneţi toate eforturile şi să folosiţi toate pârghiile legale pe care vi le conferă funcţia pe care o deţineţi pentru salvarea roşiei montane, a transilvaniei şi a zonelor învecinate de la un dezastru ecologic sigur. Ştim că roşia montană e ameninţată de sărăcie, dar acum are de ales între a fi săracă sau a nu fi deloc. Împotriva sărăciei pot exista soluţii, dar nu şi împotriva crimei ecologice pentru înfăptuirea căreia se cheltuiesc sume enorme, se consumă intrigi de culise, se falsifică expertize şi se sustrag documente întocmite de specialişti”. vizita lui basescu in marea britanie si e-guvernarea posted in e-guvernare by saccsiv on iunie 8, 2011 iata comentariul fratelui acelas postat la articolul conferinte dan puric sponsorizate de … clubul rotary: http://www.gandul.info/news/londra-basescu-la-mi5-la-intalnirea-cu-seful-serviciului-secret-britanic-a-participat-si-george-maior-directorul-sri-8321950 tradare a statului (ticalosit) roman , la nivel de servicii secrete = supunerea ajunsa totala, fata de big-brotherul e.u., sau n.a.t.o.. va mai amintiti cum, odata cu stenogramele wikileaks, am aflat cum un numar imens de politicieni romani, in frunte cu traian basescu – care avea chiar cea mai tare frecventa !, faceau vizite saptamanale furibunde, ploconindu-se, facand reverente si plangabdu-se la ambasada s.u.a. din bucuresti, turnand ca nu stiu care coleg de partid sau alt om politic nu stiu ce nu face, si nu se “aliniaza” la cerintele so ordinele date de s.u.a. pt romania ! incredibil, pe de o parte turnatoria este inca o meteahna veche, o boala aproape incurabila instalatata in sangele poporulului roman (ticalosit) incepand de la bolsevici incoace, pe de alta parte ne rugam de s.u.a sa ne domine si sa ne controleze in continuare, din toate punctele de vedere, politica de stat !!, rugandu-ne de ei chiar , in frunte cu serviciile secrete, care iata ! nu mai au nici un “secret” in raport cu autoritatile s.u.a. . abominabil ! ceva gen “tradare” la nivel inalt – de servicii secrete, care dau mana cu cele occidentale si malefice, puse demult in slujba elitelor si a antihristului care va veni, deci serviciile noastre aproape ca nu mai au nicio intimitate, se “dezvaluie” si ofera lasciv si pervers , catre “fratele-mai-mare” britanic si american, rugandu-ne sa ne reformeze si sa ne ghideze chiar politica acestui aparat secret, pe viitor, la oridnele lui “base”, fan mare al “elefantului celui mare” – ca sa nu vorbesc urat, cele 2 cuvinte la care se rezuma toata poiltica externa a roamniei de multi ani incoace. toate, puse sb pretextul “contextului” terorist, care a schimbat chipurile toata perspectiva politicii mondiale , non-teroriste, inclusiv a serviciilor secrete din aceste tari, care acum , sub noua perspectiva, ar trebui sa-si dea frateste mana ( “servicii din toate tarile e.u, uniti-va !!” ) si sa colaboreze duios si prieteneste in lupta cu “terorismul”, adica de fapt in slujba zidirii si instaurarii antihristului, pe care romanii se pare ca nici nu o vad, sau o stiu macar la nivel ipotetic, istoric, habar n-au, atat de naivi sunt in slugarnicia fata de “fratele mai mare” s.u.a si e.u. . mizerabil, inacceptabil, revoltator si peste toate … malefic ! comentariu saccsiv: din 11.09.2001 incoace, cand spui lupta anti terorista, spui big brother: 11.09.2001 … si lumea s-a schimbat sau de la ce ni se trage iminentul big brother aveau nevoie de 11.09.2001, caci aveau nevoie de un motiv terifiant pentru a implementa documentele cu cip. sa nu uitam niciodata ca de acolo a inceput. sa nu uitam cum in primii ani de dupa demolarea turnurilor gemene, agitau bau bau-ul terorist pentru motivarea necesitatii documentelor de identitate cu cip: un om al sistemului, ips calinic, va prezinta istoricul pasaportului biometric. si concluzioneaza: “democraţia presupune automat şi educaţie!” dar doar cipuri nu le sunt suficiente. trebuie neaparat legate de o puternica retea de internet. comentariul zilei (23.09.2010): legatura dintre web 3.0 si rfid si pentru ca nimeni sa nu poata vinde sau cumpara fara a fi in sistem, au nevoie de e-guvernare: piramida e-guvernarii iata ce mai aflam din articolul băsescu şi cameron au discutat despre integrarea moldovei în ue: un alt punct pe agenda întrevederii şefului statului roman cu şeful executivului britanic a fost strategia “europa 2020″. “pentru românia, strategia europa 2020 este de maximă importanţă şi guvernul e angajat pentru a îndeplini obiectivele acestei strategii”, a spus preşedintele. potrivit ambasadorului marii britanii în românia, martin harris, şefului statului român va încuraja investiţiile britanice în romania, în special în domeniul infrastructurii cibernetice. “Ştiu că o mare companie britanică de telecomunicaţii are intenţia să investească peste 500 de milioane de euro pentru a lărgi reţeaua de mobil-internet în regiunile rurale”, a declarat harris într-un interviu pentru tvr. comentariu saccsiv: si nu doar britanicii sunt interesati: oficialii sua sunt interesati de cloud-computing si e-guvernarea din romania iar strategia europa 2020 se refera la si la … e-guvernare: firmele ar putea transmite declaratiile fiscale la un ghiseu unic la nivelul ue de ce au nevoie de asa o investitie „pentru a largi reteaua de mobil-internet în regiunile rurale“? are nevoie taranul de pe camp sa vorbeasca la mobil cu nevasta din batatura? are nevoie ciobanul sa vorbeasca cu baciul pe celular? desigur ca nu. sistemul este insa interesat de … internet. pentru ca astfel sistemul ajunge pana pe varful muntelui. nimeni nu trebuie sa scape. jeffrey franks, despre schimbarea guvernului Şeful misiunii fondului monetar internaţional (fmi) pentru românia, jeffrey franks, este încrezător că schimbarea guvernului nu va aduce modificări radicale în ceea ce priveşte politica economică din românia. de asemenea, acesta şi-a exprimat speranţa că, indiferent de ce se va întâmpla la următoarele alegeri, va exista o relaţie de cooperare foarte bună a instituţiilor financiare internaţionale cu românia. `nu mă aştept ca, indiferent de schimbările de cabinet şi de guvern, să existe schimbări radicale în direcţia luată de politicile economice ale româniei. există un sprijin larg, pentru un acord, în continuare, cu banca mondială, fondul monetar internaţional şi uniunea europeană şi am toate aşteptările corespunzătoare, că orice s-ar întâmpla şi în următoarele alegeri, să existe o relaţie de cooperare foarte bună, cu românia`, a declarat marţi, jeffrey franks, într-un interviu pentru radio românia actualităţi. guvernul se reuneşte în şedinţă sub conducerea lui predoiu. premierul interimar vrea să transmită membrilor cabinetului un mesaj de continuitate după demisia lui boc • 06 februarie 2012