MAATstudiu cadru privind infiintarea si folosirea grupelor paramilitare/de partizani in romania| autor: aciduzzul16 ianuarie 2012 preambul: acest studiu prezinta un concept privind infiintarea/utilizarea grupelor paramilitare/de partizani similare ca idee cu garzile patriotice din perioada comunista. numarul si densitatea acestora pot fi ajustate in functie de specificul local, media fiind de 1 grupa de 6 oameni in fiecare sat si 2-3 in orasele mici de provincie. astfel se poate realiza o acoperire destul de buna a teritoriului romaniei cu unitati independente, extrem de mobile si cu o mare putere de foc. selectia personalului: folosind actuala infrastructura informatica din sistemul de invatamant, se poate realiza o aplicatie de tip „test grila”, in care viitorul candidat se poate loga folosind numele, initiala/initialele prenumelui si codul numeric personal (de exemplu) si va fi testat dupa teste standard de apritudini, inteligenta, samd. un fel de „recrutare electronica” ce va scuti candidatul de drumul la centrul militar zonal/judetean, va economisi timp si resurse. candidatii incadrati la grupa de trupe 0 (echivalentul trupe speciale, parasutisti, vanatori de munte, graniceri, infanterie marina din timpul serviciului militar obligatoriu) vor fi invitati pentru la un interviu cu un psiholog si la un test practic pentru stabilirea aptitudinilor specifice (medical, informatic, sportiv, etc). pregatirea personalului se va desfasura in doua faze: 1. instructia de baza, accentul punandu-se pe pregatirea fizica, orientare in teren/topografie, cunoasterea si manuirea armamentului, prim ajutor, traiul in conditii precare/survival, comunicatii de baza. acest nivel va fi parcurs fara exceptie de toti candidatii. 2. instructia avansata, in functie de optiuni/aptitudini: - pregatire medicala la nivel inalt (triaj medical primar, hemostaza, traumatologie, managementul cailor aeriene, administrare intradermica / intravenoasa a medicamentelor, farmacologie, evacuare medicala de urgenta, etc). - cursuri specifice: lupta corp-la-corp, lunetisti, demolari/sabotaj, comunicatii (morse, comunicatii sol-aer, folosirea echipamentelor de criptare, antene improvizate), observatori artilerie/control atac aerian, logistica (conducere pe teren accidentat, mecanica, stabilire zone aterizare/desant), alpinism si schi (in zonele montane). componenta grupei paramilitare/de partizani si dotarea: grupa este formata dintr-un comandant de grupa, un lunetist, un mitralior, un ag-ist si doi purtatori de munitie/specialisti. comandantul de grupa are si functia de radio-operator si/sau sofer, este inarmat cu un pistol mitraliera/pusca asalt, 300 de cartuse, grenade explozive, fumigene si are in dotare un echipament nvg (sistem de vedere pe timp de noapte) – preferabil un sistem integrat binoclu/nvg/telemetru laser ca vectronix moskito. lunetistul este dotat cu o arma psl, o rezerva de munitie de 200 cartuse „sniper” de tip 7n14 (fmj-bt) (optional) si 100 (300 in lipsa munitiei „sniper”) cartuse ap/api (perforante/perforant-incendiare), putand folosi si munitia mitralierei in caz de necesitate. aditional, grenade explozive si fumigene. mitraliorul are in dotare o mitraliera pkm cu banda, cu o rezerva de munitie suficienta de diferite tipuri (glont obisnuit, perforant, trasor). ag-istul este dotat cu un aruncator de grenade model ag7 cu diferite tipuri de munitie (heat/cumulativ, termobaric, anti-personal). am putea adauga aici modelul suedez saab carl gustaf m3 ce foloseste printre alte tipuri munitia multifunctionala hedp 502 care ofera doua moduri de detonare (impact si intarziat) ce sunt selectate prin simpla rotire a proiectilului inainte de introducerea in aruncator. aditional, poate fi dotat cu un pistol mitraliera/pusca de asalt si 150-210 cartuse. purtatorii de munitie sunt dotati cu pistol mitraliera/pusca asalt si grenade explozive/fumigene pt uz propriu. ei vor transporta rezerva de munitie. vor functiona in rolul primar de radio-operator/sofer/medic/specialist demolari/tragatori antiaerieni. prin folosirea sistemelor de armament specificate mai sus se asigura o logistica simplificata, munitia fiind comuna pentru mitraliera pkm si pusca psl (calibrul 7.62×54 mm). armamanentul greu al grupei poate consta in rachete antiaeriene portabile de tip ca94m, sa24 igla-s sau fim93 stinger, cu ghidare in infrarosu si lansare de pe umar, economisindu-se astfel spatiu in vehiculul grupei prin eliminarea tripodului/stativului. astfel se pot asigura atat auto-apararea grupei impotriva atacurilor aeriene cat si integrarea intr-o retea de aparare antiaeriana coordonata central. alte arme grele, montate pe vehicul, pot fi mitraliere calibru mare tip dshk/kpv, aruncatoare automate de tip ags17, aruncatoare fara recul de tip ag9, rachetele antitanc dirijate de tip konkurs/fagot, milan sau spike mr/lr. suplimentar, un mortier de calibrul 81/82 mm cu proiectile explozive, fumigene si de iluminare.

MAAT INCORUPTIBILULmuma lui stefan cel mare de dimitrie bolintineanu pe o stanca neagra, intr-un vechi castel, unde cura-n poale un rau mititel, plange si suspina tanara domnita, dulce si suava ca o garofita; caci in batalie sotul ei dorit a plecat cu oastea si n-a mai venit. ochii sai albastri ard in lacrimele cum lucesc in roua doua viorele; buclele-i de aur cad pe albu-i san, rozele si crinii pe fata-i se-ngan. insa doamna soacra langa ea vegheaza si cu dulci cuvinte o imbarbateaza. un orologiu suna noaptea jumatate. in castel in poarta oare cine bate? - "eu sunt, buna maica, fiul tau dorit; eu, si de la oaste ma intorc ranit. soarta noastra fuse cruda asta data: mica mea ostire fuge sfaramata. dar deschideti poarta... turcii ma-nconjor... vantul sufla rece... ranile ma dor!" tanara domnita la fereastra sare. - "ce faci tu, copila?" zice doamna mare. apoi ea la poarta atunci a iesit si-n tacerea noptii astfel i-a vorbit: - "ce spui, tu, straine? stefan e departe; bratul sau prin taberi mii de morti imparte. eu sunt a sa muma; el e fiul meu; de esti tu acela, nu-ti sunt muma eu! insa daca cerul, vrand sa-ngreuieze anii vietii mele si sa ma-ntristeze, nobilul tau suflet astfel l-a schimbat; daca tu esti stefan cu adevarat, apoi tu aice fara biruinta nu poti ca sa intri cu a mea vointa. du-te la ostire! pentru tara mori! si-ti va fi mormantul coronat cu flori!" stefan se intoarce si din cornu-i suna; oastea lui zdrobita de prin vai aduna. lupta iar incepe... dusmanii zdrobiti cad ca niste spice, de securi loviti. 1 iunie: ziua unei mari nedreptati pe langa faptul ca este ziua copilului, 1 iunie reprezinta ziua unei mari nedreptati, savarsite in 1946: executarea prin impuscare a maresalului ion antonescu. dar cine a fost maresalul ion antonescu? a fost un exemplu de caracter, de personalitate, de soldat, de conducator al armatei si al statului roman. pe plan profesional a dobandit cel mai inalt grad din armata, maresal, prin merite proprii, prin participarea si contributia la castigarea primul razboi mondial si la eliberarea basarabiei in cel de-al doilea razboi mondial. de asemenea in 1907, cand a avut loc revolta taraneasca, compania militara condusa de el a fost singura care nu a tras in taranii romani. a fost un exemplu de conducator al armatei prin grija ce a purtat-o soldatilor ( sub aspect financiar, material ), prin modul profesionalist si uman in care colabora cu subalternii ( de multe ori afirmand ca nu ii trateaza pe soldati asa cum sunt ei, ci dupa modul in care respectivii ar putea fi ). de asemenea, in timpul campaniilor, spre deosebire de hitler care statea ascuns in buncare si galerii precum popandaii, maresalul ion antonescu a fost tot timpul pe front, alaturi de soldati. a fost numit prim ministru ( sef al statului ) de catre carol al ii-lea, intr-un moment dificil in care nici regele, nici un partid, nu au avut curajul sa-si asume aceasta responsabilitate: inceputul razboiului, ciopartirea teritoriala a romaniei in urma pactului ribentrop – molotov, dezordinea creata de legionari, refuzul marii britanii de a ajuta romania. datorita acestui motiv – ca a venit la conducere doar fiindca a fost rugat, considerand ca este de datoria lui – a avut ca garda de corp doar doi angajati ai armatei ( din nou spre deosebire de hitler care avea sute de servicii de spionaj, paznici, etc. ), ghidandu-se dupa principiul: daca nu voi mai fi dorit, sa-mi spuneti si am sa plec. dupa ce armata rusa a patruns in romania si a instalat comunismul, cel care nu merita numele de rege, mihai i ce a facut? a fugit din tara, si-a lasat poporul sa se chinuie singur sub jugul regimului politic marxist. a uitat un vechi indemn din popor: du-te la ostire, pentru tara mori / si-ti va fi mormantul incununat cu flori. ( muma lui stefan cel mare). dupa 1989, a revenit revendicandu-si palate si munti. ce nu a mai facut regele mihai i? a refuzat sa semeneze cererea de gratiere a maresalului antonescu adresata acestuia de mama maresalului, motivand ca trebuia sa fie intocmita de maresal ( dar decizia de a fi executat a fost formulata de antonescu? ) si sa fie aprobata de instantele judecatoresti ( oare regele nu avea puterea de a trece peste acestea? ). datorita respectului si admiratiei pe care le purtau maresalului, nici un soldat nu a acceptat sa fie cel care sa il impuste. din acest motiv, au fost imbracati in haine militare civili comunisti care au devenit calaii maresalului ( dovada a incompetentei lor a fost faptul ca au trebuit sa traga mai mult focuri pana sa il omoare ). de ce a refuzat maresalul sa faca o cerere de gratiere? pentru ca, dupa spusele lui, “astfel voi fi sigur ca mor pe pamant romanesc”. de asemenea este izbitoare seninatatea cu care a acceptat moartea, o seninatate care nu poate fi prezenta decat la cei care nu au regrete, la cei care au demnitate ( spre deosebire de hitler care s-a sinucis, sau de iuda – simbolul tradarii – ). a murit ca un erou! este evident ca executarea este o mare pata si o mare nedreptate din istoria romaniei; nu exista justificare pentru aceasta crima pe care poporul si regele a acceptat-o. uneori cred ca suntem un popor de tradatori, de oameni fara caracter, care isi merita soarta. astept ziua in care mihai i isi va cere scuze publice in fata poporului pentru faptele pe care le-a savarsit si pe cele pe care nu le-ar fi savarsit si ar fi trebuit. de asemenea astept ziua in care comunismul va fi condamnat, iar comunistii care inca mai sunt in viata sa plateasca. poate din aceste motive ii mai tine dumnezeu in viata pe mihai i si pe ion iliescu: primul ca sa isi ceara scuze, sa se impace cu poporul roman; al doilea sa plateasca pentru crimele comise. comunismul a inceput printr-o crima si s-a sfarsit tot printr-o crima! “cind a fost sa moara stefan” pina in ultima zi a domniei si a vietii sale, stefan a tinut sabia in mina. grigore ureche spune ca stefan cel mare a murit intr-o zi de marti, la 2 iulie 1504, in scaunul sau domnesc de la suceava, dupa ce a domnit 47 de ani, doua luni si trei saptamini, si a inaltat 44 de minastiri si biserici in toata moldova, incit pe vremea aceea un duh crestinesc de sfintenie plutea peste tot pamintul cel binecuvintat al moldovei. pentru faptele sale crestinesti, dumnezeu tatal cu mare semn l-a insemnat, caci ca unui adevarat sfint, lui mai dinainte i s-a aratat ziua si ceasul mortii. intr-o dimineata senina, in a doua zi a lunii lui cuptor, pe cind se ingina ziua cu noaptea, stefan chema iarasi linga patul sau pe sotia sa, doamna voichita, pe bogdan, domnul cel nou, pe mitropoliti si pe vladici, pe boieri si pe curteni. bolnavul se ridica singur de pe pat si porni incet spre tronul domnesc, care era alaturi. isi puse singur coroana pe cap, prinse sceptrul in mina ca in vremurile lui de marire si, asezindu-se in scaunul domnesc, ridica ochii sai albastri inlacrimati si grai: - bucurati-va! iata ingerul domnului si dumnezeului meu m-a vestit ca peste trei ceasuri trebuie sa va parasesc! m-am urcat iarasi pe scaunul domniei, ca sa va dau binecuvintarea pentru despartire! si pentru ca toti incepura sa plinga, stefan le zise: - nu plingeti. mergeti si vestiti poporul ca toate durerile mi-au trecut. peste trei ceasuri nu voi mai fi intre ai mei. nu plingeti. dumnezeu tatal sa va aiba in sfinta sa paza! lacrimi fierbinti curgeau din ochii tuturor, iar el zimbea fericit si fata lui stralucea ca soarele. dupa trei ceasuri, cel care fusese fala moldovei, scutul si nadejdea crestinatatii inchise ochii linistit si impacat. buciumasul primi semn sa sune din bucium ca sa vesteasca poporul ca prorocirea sfintului voievod s-a implinit intocmai. incepu sa bata iarasi clopotul cel mare de la sfinta mitropolie. iar dupa el incepura sa plinga in glasuri de arama mii si mii de clopote de la toate bisericile si doliu greu se intinse de la munte pina la mare. in toate minastirile se tinura priveghiuri si se citira rugaciunile prohodului. zilele se strecurara in jale multa si in rasunatorul bocet al clopotelor. pe urma se intinse alaiul mare de preoti, de osteni, de boieri si de popor. si voda, investmintat ca in vremile maririi, cu coroana pe cap, cu sabia si buzduganul alaturi, fu ridicat pe nasalie de boierii mari; clerul isi inalta glasul si pornira. muzicile ostasesti prinsera a suna, si cind iesi alaiul din cetate se umplura cimpiile de multime. calaretii isi duceau in pas caii, iar armele, care alte dati se inaltasera cu fala, acum erau indreptate spre pamint in care si voievodul lor cobora. mersera multa vreme prin arsita lui iulie de la suceava spre putna. si a fost o adinca zguduire in inimi cind corpul marelui stefan fu coborit in bolta de piatra. si fu atit de sfisietoare jalea, incit niciodata pina atunci si nici de atunci pina astazi pe pamintul moldovei o durere ca aceea nu s-a mai pomenit. testamentul lui stefan cel mare ultimii ani de domnie ai lui stefan cel mare au fost cei mai zbuciumati. desi se aburca tot mai greu pe cal, desi minuia sabia cu ceva mai putina indeminare ca-n anii cei tineri, viteazul voievod al moldovei n-a stiut ce-i odihna pina-n ultimele zile ale vietii sale. rana de la picior, pe care o capatase sub zidurile chiliei in 1462, incepu sa-l chinuiasca. dar cel mai mult il durea o alta rana, din suflet – chilia si cetatea alba care se aflau sub jug strain. visa sa le mai vada adaugate moldovei, ca sa poata muri impacat. mindria lui stafan cel mare erau cetatile tarii, pe care le-a intarit sau au fost ridicate la indemnul lui. batrinul domnitor voia ca tronul tarii sa ramina pe miini sigure. in tara era pace, dar stefan simtea ca pacea e relativa. tarile vecine, dar si unii dintre boierii tarii asteptau sa inchida ochii voievodul, ca sa-si dicteze conditiile, sa puna un domn pe care l-ar putea manevra si inclina sa le faca toate hatirurile. cind simti ca puterile il parasesc de tot, stefan a chemat “tara” la ultimul lui sfat: “boieri dumneavoastra, v-am chemat sa ma marturisesc inainte de moarte, sa ma spovedesc tarii. rog sa ma iertati ca am fost prea bun cu voi si prea crunt. am mostenit o tara de tarani si va las o tara de osteni. in moldova, toata populatia care stia sa tina in miini numai coarnele plugului, stie azi sa tina in mina si sabia. turcul ne-a dorit moldova un pasalic al imperiului otoman. lesii (polonezii) – un voievodat al tarii lesesti. ungurii – un teritoriu al tarii unguresti. tatarii – un loc de pasune pentru caii lor. dar n-au izbutit. va las o tara bine aparata. in cetatea noastra de la dunare – chilia, si de la marea neagra – cetatea alba, sed acum ca un spin in coasta tarii paginii cei fara de dumnezeu. imi pare rau de neputintele pe care mi le-a adus batrinetea, caci visul meu era sa va las tara intreaga si nestirbita. caci o tara, atita timp cit isi va avea hotarele stirbite, va singera mereu. si acum nu singerez atit de ranile mele din bataliile trecute, cit de aceste doua rani vii – chilia si cetatea alba. ca sa pot dormi linistit in mormintul meu, as vrea sa-mi jurati ca nu veti uita niciodata de ele si, atunci cind va sosi clipa prielnica, veti face tot posibilul ca sa le intoarceti moldovei. nu ni s-a furat doua cetati, ni s-a furat ceva mai mult – dunarea ne-a fost furata si marea neagra ni s-a rapit. moldova fara de mare e tara numai pe jumatate. multi ne-au vrut ingenuncheati. multi ni s-au dorit “eliberatori”. turcii vroiau sa ne elibereze de unguri, ungurii – de lesi (polonezi), lesii – de turci. dar toti urmareau alte scopuri: cum sa ne faca robi si turcilor, dar si lor. grea mi-a fost domnia. timp de 47 de ani ma miram in fiecare zi ca n-am murit. dusmanul m-a ingenuncheat numai de doua ori: la chilia si la valea alba. el nu tintea moartea mea, el tintea moartea moldovei. si cind am avut noroc, moldova l-a avut. va las o tara pe care mi-am dorit-o si v-ati dorit-o. si nu as vrea sa inchid ochii fara sa stiu pe cine ati ales domn al tarii in locul meu. nu doresc ca mormintul meu sa fie stropit cu singe. nu doresc sa se certe din cauza tronului tarii parinti si copii, frati si surori, nepoti si unchi. vreau sa mor impacat. va rog, boieri dumneavoastra, sa faceti alegere si sa-l sprijiniti pe bogdan-voda, fiul meu si domnul vostru. stefan, cu miinile tremurinde, isi scoase coroana de pe crestetul incununat de plete carunte si o aseza pe fruntea lui bogdan, care sta in genunchi inaintea tronului.” "nu e o coroana de diamante, e o coroana de spini, fiule. as vrea sa-ti dau citeva sfaturi, de care poti asculta, dar de care poti si sa nu tii seama. m-am temut sa rostesc aceste cuvinte cu coroana pe cap, sa nu le luati drept porunca. acum, cind mi-am luat locul printre boieri, cred ca le pot spune. traim vremuri tulburi. din toate partile, fiare gata de prada se uita cu ochi pohticiosi catre biata tara a moldovei. eu si boierii si razesii mei am facut tot ce mi-a stat in putinta si am aparat-o, pe unde cu cuvintul, pe unde cu sabia, de dusmani. iar dusmanii ei sunt mai ales vecinii ei, care vor sa-si mareasca tarile pe seama moldovei. care vor tara moldovei ca pe o simpla regiune a tarilor lor. si lesii (polonezii) jinduiesc sa va aiba birnici. sa va faca pe cit se poate mai curind catolici. ca si ungurii, care viseaza mereu gurile dunarii. si tatarii nu s-ar da in laturi s-o prefaca intr-o pasune pentru caii lor sirepi. si cazacii care ajung pina aici cu gind sa se bata cu paginul pentru credinta, dar se intorc inapoi cu turme si herghelii de-ale moldovenilor. si rusul care a inceput sa se lateasca in toate partile, dintr-o tara mica devenind o tara cu intinderi mari, pe seama vecinilor. si turcul care a cuprins atita lume. toti ne-ar vrea vasali si birnici. si daca tu, fiule, si voi boieri dumneavoastra, veti vedea ca nu puteti tine tara, si-ti vedea ca nu aveti incotro, sa o inchinati, dar sa nu o inchinati oricui. daca vreti ca fiii si nepotii vostri sa mai vorbeasca limba noastra stramoseasca, sa nu o inchinati vecinilor – nici lesilor (polonezilor), nici ungurilor, nici muscalilor (rusilor). acestia, daca vin, nu se mai duc din tara si sub diferite pretexte au sa va treaca la alta credinta si au sa va impuna sa le vorbiti limba si jugul va va fi dublu. vor gasi argumente ca sunteti unguri sau slavi, ca graiurile lor sint mai nobile. si nu veti fi stapini, ci straini in tara voastra. si din toti – cel mai tare astazi e turcul. as vrea sa va stiu liberi. dar daca veti vedea ca nu va puteti pastra libertatea, si gura mea spune acum ceea ce n-ar vrea sa rosteasca niciodata, sa va inchinati celui cu care m-am razboit intotdeauna – turcului; ca acesta nu cumpara mosii in tara straina, nici moschei nu zideste si nici alta limba decit turca turcul nu are dreptul sa invete. si fiind turcia prea departe de moldova si peste ape, ea nu va dori niciodata sa se mute in moldova, ca unele neamuri de la nord care cauta regiuni mai calduroase si paminturi mai roditoare. veti plati birul umilitor pina veti gasi putere in voi sa va scuturati jugul nesuferit. si as dormi la locul meu de veci impacat, daca as sti ca mi-ati ascultat sfatul. eu am ostenit. si plec sa ma culc. nu as vrea sa dorm somn greu, insotit de cosmaruri. as vrea sa dorm in somnul cel de veci impacat. asta e ultima rugaminte a celuia care v-a fost mai mult decit un domn, v-a fost un parinte.”

stefan83la copii din tara noastra nu sa gandit la pensionari batrani ca au lucrat o viata intreaga si acum au ajuns sa moara de foamete nu sau gandit la atizia copii care stau pe strazi nu sau gandit la nimic,ei sau gandit cum sasi faca ei avere si sa traiasca bine neu dus la ripa cad sa mai induram oameni buni si domnule d.diaconescu.va iubim mult domnule dan diaconescu si traiasca partidul poporului sa ne ajute bunul dumnezeu.

stefan83cu violentza maxima va rog basescu crede ca trebuie gasit un alt stil de a ne nimici si mai rau acum arunca vina pe alti,eu spun numai un lucru este numai joca politica tot in spre binele lor sau vazut puzin incoltiti dar nu va lasati asa usor pacaliti daca ne retragem acum din joc am pierdut si mai mult o sa murim de foame basescu nea mintit si guvernul si ne va minti in continoare asa ca ne ramine de luptat inainte fratin romani si jos cu bagabonti astia.pusi la zin si lasati sa moara de foame asa cum nea lasat si ei pe noi nu sau gandit

Romeofara violenta! cel mai bine este ca fiecare roman sa-si retraga banii din banci shi o saptamana de grava generala in toata romania.asta va face prejudicii mult mai mari decat pietrele shi sticlele incendiare.