România şi Bulgaria, criticate de New York Times: Semnele corupţiei marchează peisajul în regiunile de frontieră
![]()
Semnele corupţiei marchează peisajul în regiunile de frontieră ale României şi Bulgariei, sub forma vilelor luxoase aparţinând vameşilor şi poliţiştilor de frontieră, comentează New York Times, în ediţia electronică.
Zeci de astfel de vile se află în Svilengrad, un oraş cu circa 20.000 de locuitori la graniţa sudică a Bulgariei. Comportamentul vameşilor este atât de cunoscut încât a generat glume în rândul populaţiei: "Ce cadou îi faci unui vameş de ziua lui? O tură de unul singur".
Dar un taximetrist local i-a apărat pe poliţiştii de frontieră, afirmând că au adus bogăţie în oraş. El a precizat că un vameş, în prezent proprietar al unui hotel şi unui cazino, a înlocuit geamurile şcolii şi a reconstruit biserica locală. "Când ei au bani şi noi avem bani", a declarat acesta.
Încercând să combată corupţia, Bulgaria a început să folosească programarea computerizată a poliţiştilor de frontieră în diferite posturi. România a arestat în ultimul an 248 de poliţişti de frontieră şi vameşi. Conform experţilor, în trecut aceste arestări ar fi fost suficiente pentru a câştiga aprobarea Uniunii Europene, dar acum nu mai este aşa. "Este un moment de conservatorism extrem, iar România şi Bulgaria suferă din această cauză", a declarat Heather Grabbe, director al Institutului pentru o Societate Deschisă din Bruxelles.
În ceea ce priveşte echipamentul, în Bulgaria, barierele de la frontieră, care existau cândva pentru a împiedica cetăţenii să fugă din ţară în perioada comunistă, sunt acum reechipate pentru a împiedica intrarea imigranţilor şi a traficanţilor. În România, poliţiştii de frontieră din Vaslui patrulează cu bărci rapide, camioanele pot fi verificat cu dispozitive cu raze X şi chiar cu aparate care măsoară nivelul de dioxid de carbon, pentru a descoperi eventuale persoane ascunse înăuntru.
"Este drăguţ să ai un aparat care verifică dacă sunt clandestini în spatele unui camion", a declarat Karel van Kesteren, ambasadorul Olandei în Bulgaria. "Dar dacă poţi plăti 500 de euro cuiva pentru a privi în cealaltă direcţie, nu are nici un sens".
Geografia este un alt factor pentru lipsa de entuziasm în ceea ce priveşte aderarea României şi Bulgariei la Schengen, cele două ţări plătind preţul pentru că se află aproape de Grecia, care nu controlează eficient fluxul de imigranţi şi traficul de maşini şi ţigări, conchide New York Times.
Tags: coruptie, frontiera, new york times
Comentarii:
Comentez si eu:
Articole din aceeasi sectiune
Alegerea parlamentarilor se va face în 200 de colegii. În Parlament intră şi lucky loseri - proiectAlegerea parlamentarilor se va face anul viitor, uninominal, într-un tur, fiind vorba despre 300 de aleşi, din care 200 de câştigători ... |
Pentagonul va susţine extinderea sistemului de apărare antirachetă israelianPentagonul şi-a anunţat marţi intenţia de a solicita fonduri pentru a sprijini expansiunea sistemului de apărare antirachetă israelian "Iron Dome" (Domul ... |
Român judecat în SUA pentru violarea domiciliului unei milionare riscă până la 50 de ani de închisoareRomânul Emanuel Nicolescu, stabilit în SUA şi judecat într-un caz de violare de domiciliu cu sechestrare de persoane, a fost găsit ... |
Şase militari britanici sunt daţi dispăruţi în Afganistan, fiind consideraţi morţiŞase militari britanici sunt daţi "dispăruţi" în provincia Helmand din sudul Afganistanului şi sunt "consideraţi morţi", a anunţat miercuri Ministerul Apărării ... |








1 XAU
1 USD
1 MDL
100 JPY
100 HUF
1 GBP
1 EUR
1 CAD
1 AUD
ENE DRAGOS MARIANtribunalul bucuresti sectia a- ii-a -penala dosar nr.18177/3/2011 t. 05 .09.2011.ora 12 doamna presedinte mona lisa neagoe, subsemnatii ene dragos marian personal reprezentant al tatalui meu ene nicanor george, domiciliati în bucureşti Şos.mihai bravu nr. 2,bl.60 b, sc.1, et.8.ap.45,sector 2, , în temeiul art. art. 304c pr.civ., dar si pe prevederile tezei finale a art.53,adică pe prevederile convenţiilor civile şi penale împotriva corupŢiei,art.6(1), art.10, art13, art.14,17,18 din c.e.d.o., art.2,art.3 din acordul european privind persoanele participante la procedura c.e.d.o. ,-art.5-ref. la responsabilitatea statului.,art.18 paragraf 1, paragraf 3 -din convenţia penală privind corupţia, formulam prezenta completare si intregire a cererii de inscriere in fals si uz de fals in raport de continutul incheierii de sedinta existenta la fila 60 din dosar 18177/3/2011,act procesual referitor la sedinta din data de 11.08.2011 p.d.l. riscă să treacă în ilegalitate din cauza lipsei de pregatire juridica a absolventilor facultatii de drept aflati la conducerea p.d.l. emi boc,elena udrea ,valariu stoica,monica macovei. cei care detin nemeritat importante functii de conducere in partid si in stat au facut la mare distanta aceasta facultate..de stiinte juridice.notiuni teoretice de anul i de facultate nu sunt cunoscute de catre greii partidului care conduc romania. intrucat nu exista absolut nici o garantie efectiva ca sustinerile mele si ale judecatoarei ori ale grefierului ar fi consemnate in incheierea de sedinta de la termenul precedent,respectiv ca inscrierea in fals si uz de fals ar fi trimeasa la parchetul de pe langa curtea de apel bucuresti pentru solutionare,si intrucat nu a fost redactat acest act procesual nici vineri la data ultimei cereri de eliberarea incheierii de catre subsemnatul ,sunt nevoit sa depun la tribunalul bucuresti aceasta completare si intregire a cererii de inscriere in fals si uz de fals .pana acum toate instantele de judecat au mausamalizat abuzurile primarului general si ale juriostilor sefi impotriva familiei ene discriminata, catalogata ca fiind drept familie de legionari anul i al facultatii de drept teoria generalã a dreptului capitolul 5: norma juridica 1.notiune si trasaturi caracteristice a. 1.notiune si trasaturi caracteristice relatiile sociale care se stabilesc între oameni presupun existenta unor norme de comportare în societate sub diferite aspecte: etice, morale, religioase, juridice. b. normele de drept, , au anumite trasaturi definitorii sau caracteristici comune care le deosebesc de celelalte norme sociale: caracterul imperativ , obligatoriu al normei juridice care nu este o simpla recomandare, astfel ca respectarea sa fie garantata, la nevoie, cu ajutorul fortei de constrângere a statului. pentru a deveni obligatorie norma de drept se bucura de garantia statala. ea se aplica în toate raporturile sociale din momentul intrarii sale în vigoare si pâna la iesirea din vigoare, în mod continuu , neconditionat. structura logico-juridica a normei juridice are o componenta trihotomica, formata din ipoteza, dispoztie si sanctiune, în continutul carora se prevad conditiile de aplicare, tipul de conduita si urmarile nerespectarii si încalcarii normei. ipoteza este acea parte a normei juridice care stabileste conditiile, împrejurarile sau faptele în prezenta carora se aplica dispozitiile legale si categoriile de subiecte carora le este destinata. ipoteza poate fi determinata sau relativ-determinata. ipoteza determinata stabileste exact conditia de aplicare a dispozitiei, pe când cea relativ determinata indica împrejurarile în care se aplica dispoztia, fara sa redea continutul concret al acestor împrejurari, ci este lasat la latitudinea organului de aplicare a dreptului. de asemenea, ipoteza poate fi simpla - atunci când prevede o singura împrejurare privind aplicarea dispoztiei, sau complexa - când sunt prevazute mai multe împrejurari, care toate împreuna sau fiecare în parte pot determina aplicarea. dispozitia - (miezul normei juridice) - prevede conduita ce trebuie urmata în ipoteza data, stabilind drepturile subiective si obligatiile corespunzatoare ale persoanelor vizate de respectiva norma. dispozitia poate fi: - determinata - când stabileste categoric si fara nici o posibilitate de derogare drepturile si obligatiile celor vizati (de ex. În codul familiei dispozitia prin care bunurile dobândite de oricare din soti în timpul casatoriei sunt bunuri comune ale sotilor) , si - relativ - determinata, când norma prevede mai multe variante posibile de conduita, urmând ca subiectul sa-si aleaga una dintre ele. sanctiunea indica urmarile nerespectarii dispoztiei normei juridice, adica masurile ce se pot lua împotriva celor care au încalcat dispoztia si care se aduc la îndeplinire prin forta de constrângere a statului. in principiu, în românia, normele juridice intra în vigoare în momentul publicarii lor în monitorul oficial, sau la data aducerii lor la cunostinta celor carora li se adreseaza. conform principiului nemo censitur ignorare legem (nimeni nu se poate prevala de necunoasterea legii), legile se presupun cunoscute de la data aducerii lor la cunostinta conform principiului publicitatii.popliticoiieniisi magistratii incalca legile tarii pe care nu le cunosc pentru a le aplica … pdl are probleme cu legea. tribunalul bucureşti va decide politic pe 8 septembrie dacă partidul condus de emil boc funcţionează sau nu în legalitate. astfel că formaţiunea riscă radierea din registrul partidelor politice. totul a pornit după ce viorel rânghilescu, preşedintele partidului democrat, pretinde că liderii pdl nu au depus la timp documentele care ar trebui să ateste schimbarea statutului şi a conducerii partidului, după convenţia din luna mai. existenţa dosarului pe rol a fost confirmată de tribunalul bucureşti. În replică, deputatul pdl, sever voinescu, spune că nu poate fi vorba despre o dizolvare a partidului şi că toate modificările au fost înregistrate. "s-au depus şi practic nu există nicun risc ca partidul să fie dizolvat, pentru că s-au depus modificările respective şi aşteptăm ca instanţa să se pronunţe. există o categorie, care de câte ori fac partidele modificări, contestă. Şi usl a avut contestaţii când s-au înregistrat", a spus sever voinescu. ce spune legea partidelor politice art. 25. (1) modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc în condițiile prevăzute de statut. (2) orice modificare se comunică tribunalului bucurești, în termen de 30 de zile de la data adoptării, cu îndeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) si (3). tribunalul bucurești o examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 20 si 21. art. 26. (1) În cazul în care modificările nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau dacă instanța a respins cererea de încuviințare a modificării statutului, iar partidul politic în cauză acționează în baza statutului modificat, ministerul public va solicita tribunalului bucurești încetarea activității partidului politic și radierea acestuia din registrul partidelor politice.(2) În termen de 15 zile de la înregistrarea cererii ministerului public, tribunalul bucurești se va pronunța asupra acesteia interpretare judiciara, data de instantele judecatoresti cu prilejul aplicarii normei la situatii juridice concrete, cu ocazia solutionarii litigiilor supuse competentei acestor instante. daca justitia era independenta si se supunea numai legii ,se aplicau prevederile legii art. 26.alin 1inca din 14:iulie :”ministerul public va solicita tribunalului bucurești încetarea activității partidului politic și radierea acestuia din registrul partidelor politice. ce a facut parchetul cand afost investit de persoana interesata in aplicarea legii?a pasat responsabilitatea sa tribunalului bucuresti ,adica vicepresedinteiui tribunalului bucuresti andrei laura,pusa in functie de p.d.l.-care are ordin sa musamalizeze dosarul constituit in urma nerespectarii exprese ale prevederilor legii de catre partidul stat. la ce vom asista in zilele care urmeaza raportat la cele descrise,tinand cont ca nu se poate asana o nulitate absoluta crae trebuie constatata judecatoreste ? in functie de caracterul normei incalcate, nulitatea actului juridic este absoluta sau relativa. in cazul incalcarii unei norme legale imperative care ocroteste precumpanitor un interes general, obstesc, sanctiunea este nulitatea absoluta; atunci cand s-a incalcat o dispozitie legala care ocroteste un interes precumpanitor personal, sanctiunea este nulitatea relativa. nulitatea absoluta poate fi invocata oricand, de catre procuror sau instanta de judecata; poate fi invocata oricand, actiunea in constatarea nulitatii fiind imprescriptibila; nu poate fi acoperita prin confirmare decat in cazuri cu totul exceptionale. interpretare judiciara, data de instantele judecatoresti cu prilejul aplicarii normei la situatii juridice concrete, cu ocazia solutionarii litigiilor supuse competentei acestor instante?. dicţionarul explicativ al limbii române ne dă următoarea definiţie a cuvîntului, demnitate: demnit//Áte ~ăți f. 1) caracter demn; destoinicie. 2) atitudine demnă. 3) comportare demnă. ] />> consilierul prezidenţial a. gătej a demisionat din cauza scandalului legat de securitate 31 decembrie 2010 alexandrina gătej a demisionat din cauza scandalului provocat de posibilele ei legături cu securitatea. consilierul prezidenţial pentru relaţia cu mediul de afaceri, alexandrina gătej, a demisionat. ea a anunţat, prin intermediul unui comunicat de presă remis vineri newsin, că a demisionat din funcţia de consilier prezidenţial, şi se arată dezamăgită de speculaţiile şi "atacurile nejustificate" în legătură cu presupusa sa relaţie sa cu securitatea. "m-am întors în ţară cu o carieră în mediul economic privat ale cărei rezultate şi competenţe au fost pe deplin apreciate şi răsplătite în ultimii 15 ani. am intrat în sectorul public cu convingerea că aparţin unei generaţii care are obligaţia să contribuie la progresul ţării. această convingere m-a determinat să fac pasul din mediul privat economic în administraţia publică chiar dacă a trebuit să fac sacrificii în plan personal. sunt însă dezamagită să constat două adevăruri triste cu privire la nivelul dezbaterii publice în societatea noastră: că nu suntem pregătiţi să acceptăm experienţa profesională, rezultatele şi competenţa ca valori absolut necesare progresului economic şi că există o reticenţă nejustificată de a respecta deciziile instituţiilor statului român", se arată în comunicatul alexandrinei gătej. "decizia foarte clară a cnsas de necolaborare a mea cu securitatea a generat un mod de abordare publică speculativ şi denigrator care a adus importante prejudicii atât mie cât şi familiei mele. În contextul recentelor atacuri nejustificate la adresa mea, am decis să părăsesc funcţia pe care o deţin. Îmi voi dedica resursele de competenţă mediului privat economic, acolo unde performanţa şi valoarea unui profesionist primează", anunţă fostul consilier prezidenţial. alexandrina gătej mai precizează că, în calitate de român, a fost o onoare să lucreze pentru preşedinţie. "am facut acest lucru cu deplină integritate şi profesionalism. multumesc colegilor, tuturor reprezentanţilor oneşti şi profesionişti cu care am avut şansa să lucrez - reprezentanţii instituţiilor statului, mediului de afaceri şi mass media", mai transmite corina alexandrina gătej. alexandrina gătej, consilier prezidenţial, ar fi semnat un angajament cu securitatea în septembrie 1989, însă a primit adeverinţă de necolaborare în luna noiembrie 2010, nefiind găsite mai multe probe care să justifice trimiterea cazului în justiţie de către cnsas. potrivit adeverinţei eliberate de cnsas gătej ar fi avut numele de cod "florina". ea a fost recrutată pe 14 septembrie 1989 "pe linie de contrainformaţii în sectoarele economice", după cum reiese din dosarul rău de reţea. "pe vechea lege, gătej ar fi primit sigur verdict de poliţie politică, ofiţerul ei i-a remarcat entuziasmul de a colabora, deci pe vechile proceduri nu ar fi scăpat. pe noua lege nu avem însă probe suplimentare, nu am găsit note ale ei", declarau, la acel moment, surse din consiliu. cine este alexandrina gătej corina alexandrina gătej a devenit consilier prezidenţial la departamentul relaţia cu mediul de afaceri în iulie 2009. Înainte de numirea la cotroceni, ea a fost director în cadrul unilever, divizia europa centrală şi de est. În 2008, a absolvit universitatea wharton, usa, specializarea economie, iar între 1984 - 1988 a urmat cursurile universităţii de cibernetică din cadrul academiei de studii economice, bucureşti, specializarea cibernetică. În ce funcţii au ajuns cei racolaţi de securitate. lista celor care au fost deconspiraţi de cnsas directori în guvern, profesori universitari, consilieri locali şi judeţeni, primari, personal mae, judecători, procurori şi membri ai diferitelor asociaţii au fost trimişi anul trecut de colegiul cnsas în faţa instanţei din cauza legăturilor pe care le-au avut cu fosta securitate. bilanţul cnsas arată că în 2010 s-au primit cereri de verificare pentru 39.958 de persoane din partea diferitelor instituţii publice, organizaţii civice şi ziarişti, creşterea fiind cu 455% mai mare faţă de 2009. pe lista celor trimişi anul trecut în faţa instanţei de colegiul cnsas se află foarte multe nume din administraţia locală, directori din ministere, judecători, dar şi cadre universitare. majoritatea proceselor se află în curs de soluţionare la curtea de apel bucureşti, doar instanţa având dreptul, conform noii legi, să decidă dacă aceştia au colaborat sau nu cu fostul sistem opresiv comunist. cnsas avertizează însă că reducerea bugetului în ultimii ani poate afecta păstrarea "funcţionalităţii instituţiei în termenii mandatului conferit de legile în vigoare". "deşi c.n.s.a.s. administrează o arhivă de mărime comparabilă şi are o structură şi obligaţii legale cvasisimilare cu instituţiile omologe din germania sau polonia, instituţia noastră are prevăzute în schemă doar 300 de posturi, dintre care au fost finanţate la începutul anului 2010 doar 255 de posturi, ele ajungând la circa 230 la sfârşitul anului. În germania, bstu a dispus de un maximum de 3.076 de angajaţi în 1995, în prezent numărul acestora ajungând la 1.825; în polonia, la ipn, lucrează circa 2.100 de persoane", se arată în bilanţul instituţiei. cnsas atrage atenţia că, pentru cele 1.400 de procese pe care le are pe rol, are la dispoziţie numai cinci consilieri juridici, "mult sub necesar". lista cnsas - 2010 datele persoanei / calitatea stabilită de c.n.s.a.s. / stadiul verificării directori todea cornel lucian dan director, teatrul "ion creangă" din bucureşti colaborator În curs de soluţionare fatyol rudolf Ştefan director general, filarmonica "dinu lipatti" din satu mare colaborator În curs de soluţionare georgescu maria (născută pĂunescu) director general, institutul "ana aslan" colaborator În curs de soluţionare sts, armată statache adriean Şef al serviciului de telecomunicaţii speciale iaşi lucrător În curs de soluţionare ionici virgil comandant al centrului militar zonal - dolj lucrător În curs de soluţionare biserica reformată nogradi adalbert protopop, episcopia reformată de pe lângă piatra craiului colaborator În curs de soluţionare csomay arpad preot reformat, eparhia reformată de pe lângă piatra craiului colaborator În curs de soluţionare istorici stoenescu alexandru mihai prim-vicepreşedinte, partidul noua generaţie colaborator În curs de soluţionare profesori universitari preda vasile liviu prodecan al facultăţii de psihologie şi Ştiinţe ale educaţiei din cadrul universităţii "babeş-bolyai" din cluj-napoca colaborator În curs de soluţionare popa gheorghe prorector al universităţii "al. i. cuza" iaşi colaborator În curs de soluţionare morÂndĂu dorel Şef catedră, facultatea de Ştiinţe, universitatea lucian blaga, sibiu colaborator În curs de soluţionare man nicolae Şef catedră la facultatea de arte plastice din cadrul universităţii de artă şi design cluj-napoca colaborator În curs de soluţionare tulcan ioan Şef catedră, universitatea "aurel vlaicu", arad colaborator În curs de soluţionare vatamaniuc dumitru membru de onoare al academiei române colaborator În curs de soluţionare membri asociaţii buculei mihai membru fondator, fundaţia culturală "marieta şi chiriac bucur" colaborator În curs de soluţionare cseh szabolcs imre preşedinte al asociaţiei "gladiator" colaborator În curs de soluţionare gerardi francesco dan membru fondator, uniunea italienilor din bucureşti colaborator În curs de soluţionare groŞan ioan membru, consiliul uniunii scriitorilor din românia colaborator În curs de soluţionare holdevici alice irina membru fondator, asociaţia colegiului consilierilor şi psihoterapeuţilor din românia, asociaţia română de psihologie transpersonală, asociaţia de hipnoterapie şi psihoterapie cognitiv comportamentală şi asociaţia uniunea vorbitorilor de limbă engleză - românia colaborator În curs de soluţionare leca (mĂnicuŢĂ) minodora preşedinte al federaţiei sindicatelor din universitatea bucureşti colaborator În curs de soluţionare lieb iozsef membru fondator, membru în consiliul director al filialei baia mare a fundaţiei "communio" satu mare colaborator În curs de soluţionare maier alexandru membru în conducerea asociaţiei foştilor deţinuţi politici - filiala mureş colaborator În curs de soluţionare muŞat gheorghe membru în consiliul director al fundaţiei "orient expres" colaborator şi lucrător În curs de soluţionare petercĂ vladimir membru fondator, asociaţia "secretariatul naţional al Învăţământului catolic" colaborator În curs de soluţionare purghel constantin florin membru în consiliul director, secretar executiv al asociaţiei firmelor de protezare auditivă din românia colaborator În curs de soluţionare scrĂdeanu pisc ion preşedinte "federaţia energetica" colaborator În curs de soluţionare sebeŞan emil membru fondator al asociaţiei foştilor deţinuţi politici - filiala timiş colaborator În curs de soluţionare truŞcĂ daniel preşedinte, sindicatul personalului nedidactic din Învăţământ, jud. olt colaborator În curs de soluţionare cioatĂ mircea preşedinte al uniunii cultului creştin după evanghelie colaborator În curs de soluţionare durdeu vasile preşedinte, comisia centrală pentru comunicaţii digitale; membru în c.a., federaţia română de radioamatorism colaborator În curs de soluţionare ministerul de externe magheru gheorghe membru al corpului diplomatic, ministru plenipotenţiar, director general al direcţiei relaţii bilaterale din ministerul afacerilor externe colaborator În curs de soluţionare roman marius vasile iosif consilier economic la beijing colaborator proces câştigat de c.n.s.a.s. sentinţa civilă directori ministere mĂrcuŢĂ marius mihail director, ministerul tineretului şi sportului colaborator În curs de soluţionare ciocotiŞan mircea ioan director, ministerul tineretului şi sportului colaborator În curs de soluţionare friptu gabriel laurenŢiu director general, ministerul dezvoltării regionale şi locuinţei colaborator În curs de soluţionare haas andrei ioan director executiv adjunct, direcţia generală a finanţelor publice cluj colaborator În curs de soluţionare lupescu dan director executiv al direcţiei judeţene dolj pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional colaborator În curs de soluţionare marinescu ada director adjunct, inspectoratul de stat în construcţii colaborator În curs de soluţionare niculae cornel director, centrul de formare şi perfecţionare a pregătirii agenţilor de poliţie "nicolae golescu" slatina colaborator În curs de soluţionare oaŞĂ marinel director al centrului judeţean apia - olt colaborator În curs de soluţionare onaciu grigore director executiv adjunct, direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală cluj colaborator În curs de soluţionare pascu gheorghe-mihail director adjunct al institutului cultural român din berlin colaborator În curs de soluţionare radu alexandru dumitru director executiv în cadrul primăriei municipiului bucureşti colaborator În curs de soluţionare judecători, procurori condrea dan judecător la tribunalul militar iaşi colaborator În curs de soluţionare creŢu (fostă ranga) coca marina procuror la parchetul de pe lângă judecătoria tulcea colaborator În curs de soluţionare dragoste grigore dĂnuŢ procuror la parchetul de pe lângă judecătoria turda, jud. cluj colaborator În curs de soluţionare galeŞ maria (născută popanton) judecător la curtea de apel oradea colaborator În curs de soluţionare candidaţi pentru parlament chirilĂ octavian marius candidat la funcţia de deputat în parlamentul româniei colaborator În curs de soluţionare cononov paul candidat la funcţia de deputat în parlamentul româniei colaborator În curs de soluţionare pĂtruŢ victor preşedinte al senatului pnŢcd-gorj colaborator În curs de soluţionare csosz ioan candidat la funcţia de deputat în parlamentul româniei colaborator În curs de soluţionare administraţia locală asproiu costinel membru c.l. coşoveni, jud. dolj colaborator În curs de soluţionare augustin damian viceprimar, răducăneni, jud. iaşi colaborator proces câştigat de c.n.s.a.s. sentinţa civilă 4359/08.11.2010 avram tudor membru c.l. Ţinteşti, jud. buzău colaborator În curs de banu ioan membru c.l. dumeşti, jud. iaşi colaborator În curs de barbĂrasĂ gheorghe secretar general, c.j. dolj, collaborator, în curs de soluţionare barta attila andrei membru c.l. mănăstireni, jud. cluj colaborator proces câştigat de c.n.s.a.s. beŞliu valeriu primar, mânzăleşti, jud. buzău colaborator În curs de soluţionare bodea eugen ioan membru c.l. suciu de sus,jud. maramureşcolaborator În curs desoluţionare boghiu gheorghe membru c.l. bălteni, jud. vaslui colaborator În curs de soluţionare boitor alexandru membru l c.l. blaj, jud. alba colaborator În curs de soluţionare borna vasile membru c.l. letca, jud. sălaj colaborator În curs de soluţionare breŞfelean deac doruŢ membru c.l. cetate, jud. bistriţa-năsăud colaborator În curs de soluţionare burciu ioan membru c.l. viişoara, jud. cluj colaborator proces câştigat de c.n.s.a.s. burlacu mihai membru c.l. dumitreşti, jud. vrancea colaborator proces câştigat de c.n.s.a.s. busuioc marcel ion funcţionar public, prefectura judeţului buzău, colaborator proces câştigat de cnsas buzatu jan primar, salcia tudor, jud. brăila colaborator În curs de soluţionare cÂrja gheorghe membru c.l. sălciua, jud. alba colaborator În curs de soluţionare chiriac (trandafir) sofia bianca membru c.j. tulcea colaborator În curs de soluţionare ciachir dumitru membru c.l. ciochina, jud. ialomiţa colaborator În curs de soluţionare cioloŞ ioan membru c.l. bocşa, jud. caraş-severin colaborator În curs de soluţionare cobÂrzan ionel membru c.l. măguri răcătău, jud. cluj colaborator În curs de soluţionare cojocar cornel membru c.l. sighişoara, jud. mureş colaborator În curs de soluţionare costache doru membru c.l. largu, jud. buzău colaborator În curs de soluţionare coŞovei nicolae primar, somova, jud. tulcea colaborator În curs de soluţionare cristina petre candidat, primăria alexandria, jud.teleorman lucrător proces câştigat de c.n.s.a.s. croitoru pĂtru membru c.l. gherceşti, jud. dolj colaborator În curs de soluţionare diaconu dumitru membru c.l. poseşti, jud. prahova colaborator În curs de soluţionare dicu nicu membru c.l. teslui, jud. dolj colaborator În curs de soluţionare gherman gligor membru, c.l. floreşti, jud. cluj colaborator proces câştigat de c.n.s.a.s. holdiŞ ana membru c.l. jibou, jud. sălaj colaborator În curs de soluţionare iancu mihai membru c.l. frăsinet, jud. călăraşi colaborator În curs de soluţionare ichim filip secretar, primăria todireşti, jud. iaşi colaborator În curs de soluţionare ilea ardelean membru, c.l. rişca, jud. cluj colaborator În curs de soluţionare ilie auricĂ membru c.l. sfântu gheorghe, jud. ialomiţa colaborator proces câştigat de c.n.s.a.s. ilie ion membru c.l. vulcana pandele, jud. dâmboviţa colaborator În curs de soluţionare ilina emilian membru, c.l. băiculeşti, jud. argeş colaborator În curs de soluţionare ion constantin florin membru, c.l. mărăcineni, jud. buzău colaborator În curs de soluţionare ionescu armandgabriel membru, c.l. topolog, jud. tulcea colaborator În curs de soluţionare ionescu dumitru membru, c.l. costeşti, jud. argeş colaborator În curs de soluţionare jecan eugen membru c.l. dej, jud. cluj colaborator În curs de soluţionare jelev panait membru c.l. gurbăneşti, jud. călăraşi colaborator proces câştigat de c.n.s.a.s. sentinţa civilă kovacs alexandru membru c.l. unguraş, jud. cluj colaborator În curs de soluţionare lazĂr constantin membru c.l. muereasca, jud. vâlcea colaborator În curs de soluţionare leau ion membru c.l. boteni, jud. argeş colaborator În curs de soluţionare leneschi ninu membru c.l. liteni, jud. suceava colaborator proces câştigat de c.n.s.a.s. sentinţa civilă licĂ eugen membru c.l. livezi, jud. vâlcea colaborator În curs de soluţionare lotrean constantin membru c.l. sadu, jud. sibiu colaborator În curs de soluţionare maier teofil membru c.j. cluj colaborator În curs de soluţionare manciu eugen membru c.l. caraula, jud. dolj colaborator În curs de soluţionare martinescu flore membru c.l. amara colaborator În curs de soluţionare mĂluŞel petre dan membru c.l. predeal, jud. braşov mihai clement membru c.l. beceni, jud. buzău colaborator În curs de soluţionare mihoc nicolae dorel membru c.l. beliu, jud. arad colaborator În curs de soluţionare minciu niculae membru c.l. sârbeni, jud. teleorman colaborator În curs de soluţionare miron petricĂ membru c.l. scânteia, jud. cĂlăraşi collaborator În curs de soluţionare moiceanu haralambie membru c.l. râu alb, jud. dâmboviţa colaborator În curs de soluţionare moldovan cornel florin membru c.l. negreni, jud. cluj colaborator În curs de soluţionare moldoveanu marius membru c.l. sărăţeni, jud. ialomiţa colaborator În curs de soluţionare munteanu constantin membru c.l. breasta, jud. dolj colaborator În curs de soluţionare neamŢu dorin membru c.j., bistriţa - năsăud colaborator În curs de soluţionare nicolescu george membru c.l. lehliu, jud. călăraşi colaborator În curs de soluţionare niŢĂ mircea membru c.l. almăj, jud. dolj colaborator În curs de soluţionare olaru nicolae membru c.l. turceni, jud. gorj colaborator În curs de soluţionare olteanu constantin membru c.l. siriu, jud. buzău colaborator În curs de soluţionare otvoŞ ioan cĂlin membru c.l.baciu, jud. cluj colaborator În curs de soluţionare pentea pavel membru c.l. hidişelu de sus, jud. bihor colaborator În curs de soluţionare pistol gheorghe membru c.l. olanu, jud. vâlcea colaborator În curs de soluţionare prisĂcariu vasile membru c.l. liteni, jud. suceava colaborator În curs de soluţionare purcaru gheorghe viceprimar, bucşani, jud. giurgiu colaborator În curs de soluţionare raŢiu leon ioan membru c.l. prundu bârgăului, jud. b colaborator În curs de soluţionare roba nelu vasile membru c.l. măguri- răcătău, jud. cluj colaborator În curs de soluţionare semeni marchiŞ ioan membru c.l. strâmtura, jud. maramureş colaborator În curs de soluţionare sima ioan primar cărpiniş, jud. timiş colaborator În curs de soluţionare simon zolti membru c.l. tritenii de jos, jud. cluj colaborator În curs de soluţionare spati nicolae membru c.l. somova, jud. tulcea colaborator În curs de soluţionare stan aurel ionel primar, cuza-vodă, jud. călăraşi colaborator În curs de soluţionare stavri gheorghe membru c.l. drăgoeşti, jud. ialomiţa colaborator proces câştigat de c.n.s.a.s. sentinţa civilă stĂncicu ion membru c.l. tatea, jud. prahova colaborator În curs de soluţionare stĂnescu corneliu lefter membru c.l. frecăţei, jud. tulcea colaborator În curs de soluţionare szabo carol membru c.l. paleu, jud. bihor colaborator În curs de soluţionare Şerban alexandru membru al c.j. sălaj colaborator În curs de soluţionare Şufan ioan membru c.l. sânandrei, jud. timiş colaborator În curs de soluţionare toabeŞ gheorghe membru c.l. păuşeşti, judeţul vâlcea colaborator În curs de soluţionare toanĂ cujbĂ aurel membru c.l. negoi, jud. dolj colaborator În curs de soluţionare tornea gheorghe membru c.l.turcoaia, jud. tulcea colaborator În curs de soluţionare tudor lucian doru membru c.j. dâmboviţa colaborator În curs de soluţionare tudor mugur chir ali membru c.l. lehliu, jud. călăraşi colaborator În curs de soluţionare ŢÎrlea dorin membru c.l. ighiu, jud. alba colaborator În curs de soluţionare ungureanu vasile membru c.l. balcani, jud. bacău colaborator În curs de soluţionare ursachi ioan primar al comunei mileanca, jud. botoşani colaborator În curs de soluţionare vlĂduŢ marin membru c.l. teslui, jud. dolj colaborator În curs de soluţionare vomir pascu membru c.l. ciurila, jud. cluj colaborator În curs de soluţionare m-am dus la primaria sectorului 1 bucuresti [p.n.l.-p.d.l.]de zeci de ori .intr-un final ,dupa nu stiu cate luni de zile ,am vazut ca erau implicati juristii sefi de la primaria municipiului bucuresti ,si ca de aceea mafia din primaria sectorului 1 bucurersti nu doreau sa imi elibereze copii xerox de pe actele icriminatoare din dosarul de obtinere al autorizatiei de contruire in timpul procesului derulat ,constructie edificata cu rea credinta pe terenul altuia ,adica pe terenul meu !!!!mie mi seresping toate cererile orale si scrise pretinzandu-se mincinos ca eu sunt de rea credinta si nu autoritastile administrative si cele judiciare imbogatite pe seama adevaratilor proprietari. cand m-am dus in audienta la primarul general sorin oprescu rezident al securitatii ca politie politica ,pe care din pacate atunci l-am votat ,acesta ca fiu de securist ,{albit de catre c.n.s.a.s.si instantele judecatoresti pentru a mai candicada inca un mandat la functia de primar general ales prin vrerea evreimii care coordoneaza s.u.a.}mi-a spus ce mi-au spus si juristii sefi :”nu mai sunt acte .in arhiva p.m.b.,le-au luat ciorditorii, manglitorii!” dupa putin timp o mana criminala -a dat foc la arhiva de la primaria sectorului 1 depretins sau rroma . rezident – persoană introdusă în reţeaua informativă nu doar pentru a furniza date de valoare operativă, ci mai ales pentru a coordona sau dirija surse mai slab pregătite (din categoria persoanelor de sprijin sau a colaboratorilor sau a informatorilor necalificaţi), preluând o parte din sarcinile ofiţerului de legătură. rezidenţii se recrutau de preferinţă din rândul membrilor de partid sau a ofiţerilor în rezervă şi numai în cazuri excepţionale din rândul informatorilor fără apartenenţă politică. rezidentul nu putea efectua recrutări (ci doar studiul prealabil introducerii de noi surse în reţea) şi nu avea acces la date complete privind reţeaua informativă din sectorul în care activa. legĂturĂ personalĂ – relaţie conspirativă stabilită de comun acord între ofiţer şi persoana introdusă în reţeaua informativă. modul în care aveau loc contactele dintre ofiţer şi sursă se consemna de regulă într-un raport privind sistemul de legătură. legătura personală era directă, atunci când se realiza nemijlocit între ofiţerul de securitate şi sursă, şi indirectă atunci când era intermediată de rezident. preluarea informaţiilor de la sursele din reţea se putea face şi prin legătură impersonală (folosindu-se adrese, reŢea informativĂ –totalitatea surselor aflate în legătura unui ofiţer sau a unei unităţi a securităţii la un moment dat. definiţiile diverselor categorii de persoane care au alcătuit această structură, considerată a fi principalul instrument de lucru în munca operativă, au variat în timp, păstrându-se însă ca noţiuni de bază cele de colaborator, informator, rezident, persoană de sprijin şi gazdă casă de întâlniri. recrutare – procesul prin care o persoană stabilea o relaţie conspirativă cu securitatea, angajându-se în scris (vezi angajament) sau verbal să transmită în mod organizat şi secret date şi informaţii de interes, sub îndrumarea ofiţerului. modul în care a decurs recrutarea se consemna obligatoriu într-un raport, în care se precizau şi circumstanţele în care persoana a acceptat să colaboreze: de bună voie („pe baza sentimentelor patriotice”), prin constrângere sau şantaj („pe baza materialelor compromiţătoare”). reactivare / reactivizare – reluarea colaborării cu securitatea în cazul unei surse anterior abandonate sau scoase din reţea. reintroducerea unei persoane în reţeaua informativă era posibilă cu aprobarea conducătorului compartimentului sau unităţii din care făcea parte ofiţerul (autorul propunerii de reactivare) şi cu condiţia ca abandonarea să nu fi avut loc datorită deconspirării sursei sau refuzului de a furniza informaţii. obiectiv – persoană, grup de persoane sau instituţie în supravegherea informativă a securităţii. persoanĂ de Încredere / persoanĂ oficialĂ - persoană care, fără a fi recrutată oficial, sprijinea securitatea la solicitarea ofiţerilor, participând la realizarea anumitor sarcini operative (ca influenţarea pozitivă, dezinformarea, destrămarea anturajului etc.). Îndeplinirea unor astfel de sarcini de către persoana de încredere sau persoana oficială devenea posibilă prin natura atribuţiilor de serviciu, funcţia sau poziţia pe care o ocupa în cadrul unei ierarhii, contactele sau prestigiul său într-un anumit mediu profesional. persoanĂ de sprijin – persoană care, pe baza unui instructaj general putea furniza informaţii cu valoare operativă mai scăzută sau putea îndeplini anumite sarcini privind operaţiuni de filaj, investigaţii la domiciliu etc. persoanele de sprijin se foloseau în special pentru obţinerea informaţiilor de primă sesizare, privind situaţii sau fapte de interes pentru securitate. m.d.p. – membru de partid. i.t.i. – interceptarea convorbirilor telefonice internaţionale. i.t.t. – interceptarea transmisiunilor telex. i.s.m.b. – inspectoratul de securitate al municipiului bucureşti (cu indicativul numeric u.m. 0224 în 1968 şi u.m. 0696 în perioada 1968-1972). a funcţionat şi sub denumirile de inspectoratul municipiului bucureşti – securitate (i.m.b.s., în perioada 1972-1982) şi securitatea municipiului bucureşti (s.m.b., în perioada 1982-1989). i.c.d.t. – interceptarea convorbirilor şi discuţiilor interioare prin intermediul telefonului. i.c.e. – interceptarea corespondenţei externe. i.c.h. – interceptarea camerelor de hotel. i.c.i. – interceptarea corespondenţei interne. i.c.t. – interceptarea convorbirilor telefonice. i.d.e.b. – interceptarea discuţiilor prin intermediul emiţătorilor alimentaţi la baterie. i.d.m. – interceptarea discuţiilor prin microfoane. i.d.e.r. – interceptarea discuţiilor prin intermediul emiţătorilor la reţea. f.n. – fĂrĂ numĂr. notaţie folosită în antetul unor documente care erau emise de securitate fără a fi înregistrate în evidenţele operative. apare frecvent în cazul dosarelor surselor membri p.c.r., care nu se arhivau potrivit normelor specifice. f.p. - fond penal sau de urmĂrire penalĂ. era destinat arhivării dosarelor instrumentate pe numele persoanelor cercetate pentru infracţiuni de competenţa organelor de profil ale securităţii, a dosarelor de penitenciar şi a mapelor de evidenţă a bunurilor. f.c. - fond corespondenŢĂ. era destinat arhivării corespondenţei operative între unităţile securităţii sau între acestea şi alte instituţii ale statului, conţinând de asemenea condici şi evidenţe de registratură, cereri şi memorii ale unor persoane fizice sau juridice adresate ministerului de interne, precum şi alte documente cu conţinut similar. destrĂmare (a anturajului) – măsură operativă cu scop preventiv şi de combatere a acţiunilor împotriva regimului, urmărind întreruperea sau încetarea legăturilor dintre anumite persoane urmărite, care aveau opinii şi interese comune sau care frecventau aceleaşi medii. c.e. – corespondenţă externă. c.i. – contrainformaţii. c.i. – corespondenţă internă. deconspirare – divulgarea, voită sau involuntară, a secretului colaborării cu securitatea, a unor acţiuni operative sau identităţi sub acoperire. obligaţia păstrării conspirativităţii era prevăzută explicit în textul angajamentului semnat de persoanele recrutate, iar încălcarea acestei reguli atrăgea după sine scoaterea sursei din reţea (sau abandonarea). totodată, asumarea unei false identităţi de către ofiţer sau de către cei introduşi în reţeaua informativă (rezidenţi sau informatori) constituia o metodă frecventă de pătrundere într-un mediu supravegheat şi de culegere de informaţii. În cazul ofiţerilor, regula conspirării surselor era valabilă atât în relaţia cu persoanele din afara sistemului, cât şi în interiorul acestuia, impunând restricţii în privinţa menţionării persoanelor care făceau parte din reţeaua proprie în documentele destinate altor unităţi. angajament – document scris prin care o persoană se obliga să furnizeze, în mod organizat, conspirat şi secret, date şi informaţii de interes pentru securitate. prin semnarea angajamentului se oficializa statutul de colaborator (informator, rezident sau gazdă casă de întâlniri) pe care o persoană îl prelua de bună voie (atunci când recrutarea se făcea „pe baza sentimentelor patriotice”) sau prin constrângere, prin „mijloace compromiţătoare” sau şantaj. circumstanţele în care era semnat angajamentul de colaborare cu securitatea se consemnau detaliat în rapoartele ofiţerilor. de regulă, o dată cu semnarea angajamentului sursa prelua şi un nume conspirativ, pe care îl putea stabili de comun acord cu lucrătorul de securitate. preluarea / predarea unui informator în legătura altei unităţi (impusă de schimbarea domiciliului, a locului de muncă etc.), sau reactivarea la un anumit interval de timp după abandonare sau după excluderea din reţea era însoţită uneori şi de semnarea unui nou angajament. În cazurile în care persoana ezita să semneze acest document, sau respectarea textului standard era contraindicată, recrutarea se putea finaliza şi în lipsa angajamentului scris, sau textul lui se reformula, făcându-se referire la păstrarea confidenţialităţii discuţiilor cu ofiţerul. motivele pentru care includerea persoanei în reţea se făcea fără semnarea unui angajament trebuiau consemnate în raportul privind modul cum a decurs recrutarea. semnarea angajamentului era obligatorie în cazul persoanelor recrutate „pe bază de material compromiţător”, caz în care în textul acestuia se menţionau şi faptele incriminate. deşi este un element esenţial în definirea noţiunii de colaborator sau informator, angajamentul nu reprezintă totuşi o condiţie suficientă, nefiind urmat întotdeauna şi de furnizarea efectivă de informaţii. reciproca este de asemenea valabilă, fiind frecvente situaţiile în care securitatea a preluat în mod secret informaţii cu valoare operativă de la persoane nerecrutate după formula standard, prin semnarea unui angajament. angajamentul semnat la recrutare nu trebuie confundat cu documentele (purtând acelaşi titlu) prin care persoanele eliberate din detenţie, anchetate sau avertizate de securitate se obligau să nu comunice nimănui date şi informaţii privind arestul sau desfăşurarea anchetei. agenturĂ – reţea informativă, compusă din totalitatea surselor aflate în legătura unui ofiţer sau a unei unităţi a securităţii la un moment dat. a.c.t. – ascultarea convorbirilor telefonice. a.i. – acţiune informativă sau de urmărire a unei persoane. a.s. – arhiva siguranţei. a.t.s. – ascultare telefonică specială. pentru faptul ca nu am origine nationala sanatoasa-in conceptia regimului politic[ungur,tigan,cuman,armean ,italian . ,]sunt defavorizat de catre statul roman,dominat de reprezentantii minoritatilor nationale ce ocupa functiile cheie in stat.din aceasta perspectiva dovedita ,este evidenta violarea dreptului prevazut in protocolul nr.12 art.1. . articolul 1 - interzicerea generală a discriminării 1. exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nici o discriminare bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere sau oricare altă situaţie. 2. nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre motivele menţionate în paragraful 1. pentru intelegerea naturii si esentei retelelor mafiote este foarte importanta de cunoscut in scopul destructurarii acestora , intelegerea resorturilor retelelor criminale ! de ce conteaza atat de mult pentru mafie originea [tigani, evrei ,maghiari… ]celor recrutati sa comita infractiuni contra vietii ori infractiuni contra patrimoniului persoanei sau al municipiului sau al statului ? pentru ca in conceptia mafiei organizatorice ,cei de o anumita origine nu prezinta absolut nici un risc pentru eventuala deconspirare a operatiunilor mafiot-criminale ,de contrabanda! multi localinici nu au vrut pentru ca au avut interes ilegal sa se afle grozaviile petrecute pe aceste meleaguri !daca un reprezentant neinfricat al presei ungare nu insista asupra rascolirii celor auzite in scopul mediatizarii cazului crimelor din padurea din apropierea budapestei[10august 2011],autoritatile ungare ar fi reusit sa musamalizeze abominabilele atrocitati petrecute de o buna bucata de timp!!! presa nu trebuie sa cenzureze relelel petrecute in societate ,ci sa le mediatizeze pentru indreptarea starilor de lucru negative indiferent de pozitia avuta in stat de cei care trebuie supusi atentiei publice,reflectorului public !!!!din cauza interesului de a nu isi pierde anumite pozitii economice ,sau din cauza ca sunt santajati cu tragerea la raspunderea penala in urma unor judecati,[declaratia ca nu au fost colaborationisti]unii proprietari de televiziuni private din romania ,inteleg sa cenzureze difuzarea unor informatii complete referitoatre la anumite persoane aflate la conducerea statului !!!este cazul posturilor de televiziune antena 3 si realitatea tv-care desi au fost informate in timp utile despre preocuparile criminale ale acestor persoane, menajeaza din pacate inca din primavara anului 2009pe traian basescu ,pe elena udrea si alte unelte criminale coordonate de virgil magureanu !!!cei care,intra in partide pentru ca la adapostul partidelor politice [p.d.,p.s.d.,u.n.p.r.,p.n.l.,p.c., u.d.m.r., minoritati ]sa minta,sa fure ,sa insele zi de zi electoratul, sa delapideze,sa santajeze ,sa dea ordine de desfacere a contractelor de munca a persoanelor oneste si profesioniste ,sa cumpare voturi ,sa ordone asasinarea persoanelor incomode ,cei care se pun in slujba securitatii criminale coordonate de triada -basescu -udrea ,-oprescu ,nu pot avea nici un dumnezeu!!!nici nu s-ar putea altfel ,din moment ce ei sunt in slujba diavolului !!!! ce va face securitatea infiltrata la e.c.h.r.?va transmite ca de obicei tot ce arat eu despre asupritorul sorin oprescu si alte unelte ale securitatii ca politie politica !!!ce au facut uneltele securitatii pana in decembrie 1989 ,fac si dupa 1989spioneaza in scopul santajului,intoxica pentru amurdari santaj prin folosirea institutiilor statului in alt scop decat cel legalinsemna abuz de drept.. copos si camelia voiculescu, in instanta 22 ianuarie 2009 procesul loteria ii, in care fostul vicepremier george copos, fostul ministru al comunicatiilor sorin pantis si camelia voiculescu au fost trimisi in judecata de dna, va incepe, joi, la tribunalul bucuresti. pe 29 decembrie 2008, procurorii directiei nationale anticoruptie i-au trimis in judecata pe cei trei, alaturi de alte zece persoane, informeaza newsin. ei sunt acuzati de manipulare a pietei de capital, dupa ce o societate a lui copos a creat un prejudiciu de 600.000 de dolari fondului proprietatii de stat. pentru a asigura recuperarea prejudiciului, procurorii au pus sechestru asigurator asupra caselor celor trimisi in judecata procesul lui voiculescu privind privatizarea ica a fost din nou amanat procesul in care dan voiculescu a fost trimis in judecata pentru privatizarea institutului de cercetari alimentare a fost din nou amanat, marti, de tribunalul bucuresti, pana la data de 3 mar
05-Septembrie-2011, 12:05